Impozitele pe imobile ar putea exploda! Primăriile primesc mână liberă

Impozitele pe bunurile imobiliare ar putea crește în perioada următoare, după ce Guvernul propune eliminarea pragului minim din Codul fiscal, o măsură care va permite autorităților locale să stabilească liber nivelul taxelor pentru locuințe și terenuri.

Potrivit documentului, măsura urmărește două obiective-cheie: creșterea autonomiei administrațiilor publice locale și reducerea presiunii fiscale asupra contribuabililor, în special în contextul reevaluărilor periodice ale imobilelor, care au dus în ultimii ani la majorări de taxe.

În prezent, legislația impune o limită minimă a impozitului pentru anumite categorii de bunuri imobiliare. Eliminarea acesteia ar permite primăriilor să ajusteze taxele în funcție de realitățile economice locale, inclusiv să le reducă acolo unde este necesar.

Proiectul prevede că toate categoriile de imobile, inclusiv locuințele, garajele, terenurile aferente și loturile pomicole, vor intra sub incidența noilor reguli, iar cota concretă va fi stabilită anual de autoritățile locale, fără a mai fi condiționată de un prag minim.

În paralel, Guvernul anunță o reformă mai amplă a sistemului de impozitare a proprietăților, planificată pentru 2027. Printre schimbările analizate se numără reintroducerea unor cote maxime, dar și transferul către autoritățile locale a dreptului de a decide cine beneficiază de scutiri sau reduceri și în ce proporție.

Menționăm că anterior directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, impozitul pe imobil ar putea crește chiar și de până la trei ori, în cazul în care autoritățile publice locale nu vor ajusta coeficienții de impozitare.

În prezent cota minimă a impozitului pe imobil este de 0,05%, iar în Chișinău – 0,185%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#impozit #imobil #taxe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criza politică din România pune presiune tot mai mare pe economie, iar leul a ajuns cea mai slabă monedă din Europa Centrală și de Est. După căderea Guvernului Bolojan și destrămarea coaliției de guvernare, moneda românească a înregistrat cea mai abruptă depreciere din istorie, în timp ce dobânzile la împrumuturi au rămas cele mai ridicate din regiune.

Analiștii economici susțin că instabilitatea politică a afectat direct încrederea piețelor financiare. PSD a ieșit de la guvernare, s-a aliat cu AUR și a susținut moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului. În acest context, presiunea asupra leului s-a accentuat, iar Banca Națională a României a fost nevoită să intervină din rezervele valutare pentru a menține cursul sub pragul de 5,1 lei pentru un euro.

Potrivit analiștilor de la Erste Bank, „instabilitatea politică în creștere cântărește greu în piață”, în condițiile în care cursul valutar continuă să urce, iar dobânzile se mențin peste 7%.

Deprecierea monedei românești începe deja să fie resimțită de populație. Cum România depinde în mare măsură de importuri, scumpirile afectează aproape toate domeniile – de la alimente și chirii, până la automobile și credite bancare. La casele de schimb valutar, euro a ajuns să fie vândut cu aproximativ 5,25 lei, un nivel record pentru piața românească.

Economiștii avertizează că inflația ar putea crește cu încă două procente din cauza evoluției cursului valutar. Ratele la creditele în euro au început deja să crească, iar chiria pentru un apartament cu două camere s-a majorat într-o singură săptămână cu peste 80 de lei.

Oficialii BNR recunosc că banca centrală poate doar să limiteze efectele, nu să rezolve cauza problemelor. „Încercăm să gestionăm situația cu toate resursele și armele pe care le avem la dispoziție, dar răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Națională”, au transmis reprezentanții instituției.

Îngrijorările se extind și în rândul agențiilor internaționale de rating. Standard & Poor’s a avertizat că România riscă o retrogradare a ratingului de țară, ceea ce ar duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat și, implicit, la noi presiuni fiscale asupra populației. Și Fitch Ratings și-a exprimat temerile privind deteriorarea situației fiscal-bugetare pe fondul crizei politice.