Impozitele pe imobile ar putea exploda! Primăriile primesc mână liberă

21 Apr. 2026, 15:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Apr. 2026, 15:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Impozitele pe bunurile imobiliare ar putea crește în perioada următoare, după ce Guvernul propune eliminarea pragului minim din Codul fiscal, o măsură care va permite autorităților locale să stabilească liber nivelul taxelor pentru locuințe și terenuri.

Potrivit documentului, măsura urmărește două obiective-cheie: creșterea autonomiei administrațiilor publice locale și reducerea presiunii fiscale asupra contribuabililor, în special în contextul reevaluărilor periodice ale imobilelor, care au dus în ultimii ani la majorări de taxe.

În prezent, legislația impune o limită minimă a impozitului pentru anumite categorii de bunuri imobiliare. Eliminarea acesteia ar permite primăriilor să ajusteze taxele în funcție de realitățile economice locale, inclusiv să le reducă acolo unde este necesar.

Proiectul prevede că toate categoriile de imobile, inclusiv locuințele, garajele, terenurile aferente și loturile pomicole, vor intra sub incidența noilor reguli, iar cota concretă va fi stabilită anual de autoritățile locale, fără a mai fi condiționată de un prag minim.

În paralel, Guvernul anunță o reformă mai amplă a sistemului de impozitare a proprietăților, planificată pentru 2027. Printre schimbările analizate se numără reintroducerea unor cote maxime, dar și transferul către autoritățile locale a dreptului de a decide cine beneficiază de scutiri sau reduceri și în ce proporție.

Menționăm că anterior directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, impozitul pe imobil ar putea crește chiar și de până la trei ori, în cazul în care autoritățile publice locale nu vor ajusta coeficienții de impozitare.

În prezent cota minimă a impozitului pe imobil este de 0,05%, iar în Chișinău – 0,185%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.