Germania recunoaşte: are nevoie disperată de imigranţi pentru a-şi vindeca economia

13 Oct. 2023, 07:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Oct. 2023, 07:51 // Actual //  bani.md

Guvernul german şi-a redus estimarea de creştere a economiei, avertizând că PIB-ul ţării se va contracta cu 0,4% în acest an, admiţând în acelaşi timp că trebuie să facă faţă unor „provocări structurale majore“, printre care o penurie „disperată“ de forţă de muncă, scrie Financial Times.

Robert Habeck, ministrul economiei şi vicecancelar, a dat vina pentru perspectivele sumbre ale celei mai mari economii europene pe criza energiei creată de invadarea Ucrainei de către Rusia, majorarea dramatică a dobânzilor pentru stăvilirea inflaţiei şi încetinirea comerţului mondial, lansând în acelaşi timp un apel pentru creşterea numărului de imigranţi calificaţi pentru întărirea forţei de muncă în curs de îmbătrânire a ţării.

„Companiile caută cu disperare muncitori, afacerile meşteşugăreşti sunt forţate să respingă comenzi, iar magazinele şi restaurantele sunt nevoite să-şi limiteze programul“, a declarat Habeck. „Şi nu e vorba doar despre muncitori calificaţi, observăm în toate colţurile posibile că pur şi simplu ducem lipsă de muncitori“.

Perspectivele economice ale Berlinului s-au deteriorat de când a anticipat în primăvară că PIB-ul german va avansa cu 0,4% în acest an. Totuşi, Habeck a previzionat că economia îşi va reveni la începutul anului viitor, în condiţiile în care creşterea salariilor şi scăderea inflaţiei este de aşteptat să dea un impuls cheltuielilor gospodăriilor.

Acesta a anticipat că inflaţia va scădea de la 6,1% în acest an la 2,6% în 2024. „Direcţia a fost acum setată pentru o redresare economică sustenabilă“, a susţinut acesta, estimând o creştere de 1,3% anul viitor şi de 1,5% în 2025.

Facturile în creştere la energie, inflaţia ridicată şi slăbirea economiei au erodat susţinerea pentru cele trei partide din coaliţia de guvernământ a Germaniei, toate acestea pierzând voturi în alegerile regionale pentru Bavaria şi Hesse în weekendul trecut, cu Alternativa pentru Germania de extremă dreapta câştigând teren.

Abordând problema reacţiilor negative împotriva imigraţiei ilegale în creştere care au alimentat criticile la adresa guvernului şi au crescut susţinerea pentru AfD, Habeck a declarat că penuria de muncitori străini reprezintă „cea mai acută problemă structurală“ a ţării.

Pe fondul pieţei muncii aflate sub presiune, cât şi a inflaţiei, angajaţii din sectorul public german cer majorări salariale de 10,5% pentru 12 luni, lansând o nouă rundă de negocieri, notează Bloomberg.

Cu 300.000 de poziţii neocupate în sectorul public german, oamenii din multe instituţii muncesc peste propriile limite, a declarat Frank Werneke, şeful sindicatului Verdi.
Trei runde de negocieri cu angajatorii sunt programate a avea loc până în prima jumătate a lunii decembrie. În aprilie, sindicatul a încheiat un acord separat privind majorări salariale pentru angajaţii din sectorul public după ce a încercat de asemenea iniţial să obţină majorări de 10,5%.
Salariile reprezintă un factor cheie pentru Banca Centrală Europeană în eforturile acesteia de a determina dacă dobânzile sunt suficient de sus pentru a readuce inflaţia la ţinta de 2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Mai 2026, 17:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Mai 2026, 17:09 // Actual //  Grîu Tatiana

În aprilie, S.A. „Energocom” a cumpărat 333 493 MWh de energie electrică, cu aproximativ 12,6% mai puțin decât în luna martie, când volumul a fost de 381 513 MWh.

În același timp, prețul mediu ponderat a scăzut considerabil: de la 130,75 euro/MWh în martie la 110,85 euro/MWh în aprilie. Asta înseamnă o reducere de aproape 20 euro pentru fiecare MWh, sau circa 15%.

Structura achizițiilor arată o creștere a dependenței de importuri. În aprilie, 62,82% din energia cumpărată a venit din exterior, comparativ cu 51,76% în martie. Prin urmare, producția internă a acoperit 37,18% din necesar, în scădere față de 48,24% în luna precedentă.

Din totalul importurilor din aprilie, 37,45% au fost realizate prin contracte bilaterale cu furnizori și producători din România și Ucraina, iar 25,37% prin intermediul burselor de energie OPCOM și BRM de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU). În martie, cea mai mare parte a importurilor, 46,33%, a fost achiziționată prin contracte directe, iar doar 5,43% de pe PZU.

Pe partea de producție locală, în aprilie, centralele CET-Nord și Termoelectrica au asigurat 14,05% din totalul energiei, iar sursele regenerabile, parcuri eoliene și fotovoltaice, au contribuit cu 23,13%.

Reprezentanții companiei precizează că prețurile de achiziție nu includ costurile suplimentare pentru transport, rezervarea capacităților sau alte cheltuieli logistice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!