Germania recunoaşte: are nevoie disperată de imigranţi pentru a-şi vindeca economia

13 Oct. 2023, 07:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Oct. 2023, 07:51 // Actual //  bani.md

Guvernul german şi-a redus estimarea de creştere a economiei, avertizând că PIB-ul ţării se va contracta cu 0,4% în acest an, admiţând în acelaşi timp că trebuie să facă faţă unor „provocări structurale majore“, printre care o penurie „disperată“ de forţă de muncă, scrie Financial Times.

Robert Habeck, ministrul economiei şi vicecancelar, a dat vina pentru perspectivele sumbre ale celei mai mari economii europene pe criza energiei creată de invadarea Ucrainei de către Rusia, majorarea dramatică a dobânzilor pentru stăvilirea inflaţiei şi încetinirea comerţului mondial, lansând în acelaşi timp un apel pentru creşterea numărului de imigranţi calificaţi pentru întărirea forţei de muncă în curs de îmbătrânire a ţării.

„Companiile caută cu disperare muncitori, afacerile meşteşugăreşti sunt forţate să respingă comenzi, iar magazinele şi restaurantele sunt nevoite să-şi limiteze programul“, a declarat Habeck. „Şi nu e vorba doar despre muncitori calificaţi, observăm în toate colţurile posibile că pur şi simplu ducem lipsă de muncitori“.

Perspectivele economice ale Berlinului s-au deteriorat de când a anticipat în primăvară că PIB-ul german va avansa cu 0,4% în acest an. Totuşi, Habeck a previzionat că economia îşi va reveni la începutul anului viitor, în condiţiile în care creşterea salariilor şi scăderea inflaţiei este de aşteptat să dea un impuls cheltuielilor gospodăriilor.

Acesta a anticipat că inflaţia va scădea de la 6,1% în acest an la 2,6% în 2024. „Direcţia a fost acum setată pentru o redresare economică sustenabilă“, a susţinut acesta, estimând o creştere de 1,3% anul viitor şi de 1,5% în 2025.

Facturile în creştere la energie, inflaţia ridicată şi slăbirea economiei au erodat susţinerea pentru cele trei partide din coaliţia de guvernământ a Germaniei, toate acestea pierzând voturi în alegerile regionale pentru Bavaria şi Hesse în weekendul trecut, cu Alternativa pentru Germania de extremă dreapta câştigând teren.

Abordând problema reacţiilor negative împotriva imigraţiei ilegale în creştere care au alimentat criticile la adresa guvernului şi au crescut susţinerea pentru AfD, Habeck a declarat că penuria de muncitori străini reprezintă „cea mai acută problemă structurală“ a ţării.

Pe fondul pieţei muncii aflate sub presiune, cât şi a inflaţiei, angajaţii din sectorul public german cer majorări salariale de 10,5% pentru 12 luni, lansând o nouă rundă de negocieri, notează Bloomberg.

Cu 300.000 de poziţii neocupate în sectorul public german, oamenii din multe instituţii muncesc peste propriile limite, a declarat Frank Werneke, şeful sindicatului Verdi.
Trei runde de negocieri cu angajatorii sunt programate a avea loc până în prima jumătate a lunii decembrie. În aprilie, sindicatul a încheiat un acord separat privind majorări salariale pentru angajaţii din sectorul public după ce a încercat de asemenea iniţial să obţină majorări de 10,5%.
Salariile reprezintă un factor cheie pentru Banca Centrală Europeană în eforturile acesteia de a determina dacă dobânzile sunt suficient de sus pentru a readuce inflaţia la ţinta de 2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Sept. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Sept. 2026, 16:31 // Actual //  Ursu Victor

Consumul mondial de vin a scăzut în 2025 cu aproximativ 570 de milioane de litri, echivalentul unei reduceri de 2,7% față de anul precedent, potrivit datelor OIV prezentate de AAWE Wine Economics.

La nivel global, consumul a coborât de la 21,37 miliarde de litri în 2024 la aproximativ 20,8 miliarde de litri în 2025.

Cea mai mare contribuție la declin a venit din Italia, unde consumul s-a redus cu 210,5 milioane de litri, sau 9,4%, până la puțin peste 2 miliarde de litri.

Statele Unite, cea mai mare piață de vin din lume, au înregistrat o scădere de 141,6 milioane de litri, respectiv 4,2%, până la 3,19 miliarde de litri.

Reduceri au fost raportate și în Germania, unde consumul a scăzut cu 80 de milioane de litri, în China cu 72 de milioane, iar în Franța cu 71,6 milioane de litri. China se remarcă printr-un declin procentual de 13%, consumul a coborât de la 552,8 milioane de litri la 480,8 milioane. O scădere și mai accentuată a fost înregistrată în Chile, de 17,5%.

Există însă și piețe care au mers în direcția opusă. Brazilia a înregistrat cea mai mare creștere în volum, cu 130,1 milioane de litri, ceea ce reprezintă un salt de 41,9% față de 2024. Consumul a ajuns astfel la 440,5 milioane de litri.

România se află, la rândul său, printre piețele cu cea mai puternică dinamică pozitivă. Consumul a crescut cu 34,7 milioane de litri, sau 11%, de la 315,3 milioane de litri în 2024 la 350 de milioane în 2025. România ocupă locul 14 în clasamentul mondial.

Creșteri au fost înregistrate și în Georgia, unde consumul a urcat cu 28,1%, până la 158,7 milioane de litri, în Mexic, cu 24,8%, și în Portugalia, cu 5,6%.