Germania, cu bugete generoase pentru reînarmare în faţa ameninţării Rusiei, se confruntă cu dificultăţi în a recruta suficienţi soldaţi într-o piaţă a muncii deja tensionată, scrie Bloomberg.
Reformarea armatei, după decenii de neglijenţă, are loc într-un moment în care societatea îmbătrâneşte, iar tot mai mulţi oameni părăsesc forţa de muncă. Aceste tendinţe au dus deja la un deficit de personal calificat pentru companii şi pun în dificultate oficialii care încearcă să extindă efectivele armatei.
Deşi şi alte ţări europene se confruntă cu lipsa de recruţi, amploarea provocării din Germania este deosebită. Noile cerinţe ale NATO impun mărirea armatei regulate până la aproximativ 260.000 de militari, de la circa 180.000 în prezent, şi adăugarea a sute de mii de rezervişti care să poată fi mobilizaţi în caz de criză, potrivit ministrului apărării Boris Pistorius.
În paralel, o iniţiativă separată a noului guvern condus de cancelarul Friedrich Merz vizează modernizarea infrastructurii Germaniei — o altă acţiune care consumă resurse umane. În acest context, sunt luate măsuri pentru reintroducerea unei forme de serviciu militar obligatoriu. Analiştii discută şi posibilitatea recrutării de migranţi în forţele armate.
Merz le-a transmis luna trecută companiilor germane că problema personalului — nu finanţarea — va fi „provocarea decisivă” în efortul său de a construi cea mai puternică armată convenţională de pe continent. El a cerut firmelor să elibereze temporar angajaţi pentru ca aceştia să poată dobândi competenţe militare.
Astfel de declaraţii alimentează dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, suspendat în 2011, iar sondajele arată că aproximativ 55% dintre germani susţin ideea. Deşi guvernul de coaliţie are momentan în vedere un model voluntar, inspirat de cel suedez, Merz şi Pistorius au lăsat deschisă opţiunea reinstaurării conscripţiei obligatorii, dacă progresul va fi prea lent.
Cabinetul Merz este aşteptat să adopte legislaţia în ultima săptămână din august, astfel încât serviciul militar voluntar să poată fi implementat începând din ianuarie. Pistorius îşi propune să atragă peste 110.000 de recruţi până la sfârşitul deceniului.
În spatele uşilor închise, parlamentarii conservatori exercită presiuni asupra partenerilor social-democraţi din coaliţie pentru a înăspri legea printr-un mecanism obligatoriu care să permită revenirea la serviciul militar obligatoriu, dacă modelul voluntar nu atrage suficient personal.
Există însă îndoieli serioase că o astfel de abordare ar fi benefică pentru o economie care a intrat în recesiune în ultimii doi ani şi are nevoie acută de forţă de muncă specializată pentru a se moderniza. Deşi şomajul a crescut uşor, este de aşteptat să scadă din nou, în contextul în care guvernul va investi sute de miliarde de euro în modernizarea drumurilor şi podurilor.