Giganții care rămân în Rusia la peste 900 de zile de la invazia Ucrainei: Marii jucători, din industria alimentară

După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, mai multe companii cu afaceri în statul din Europa de Est au fost sub presiune să își mute afacerile din țară și să oprească investițiile. La aproape doi ani și jumătate de atunci, mai mulți giganți din sectorul agroalimentar și industrii conexe rămân în Rusia, atrag atenția cercetătorii din Kiev.

La peste 900 de zile de la izbucnirea războiului, companii imense precum PepsiCo Inc, Nestle SA sau Mondelez International Inc continuă să activeze în Rusia. Lista realizată de Kyiv School of Economics include atât companii care nu au mai investit sau care și-au redus operațiunile, da rși altele, care continuă să profite pe piața rusească.

Lista companiilor din țările vestice sau aliate Occidentului include, conform listei Leave Russia:

PepsiCo Inc (alimente, băuturi răcoritoare, SUA);
Mars Inc (dulciuri, SUA);
Nestle SA (alimente, Elveția);
Mondelez International Inc (alimente, SUA);
Coca-Cola HBC AG (îmbuteliere de băuturi răcoritoare, Elveția);
Syngenta (semințe și produse pentru protecția culturilor, Elveția);
Ferrero SpA (ciocolată, Italia);
Hochland SE (lactate, Germania);
Ehrmann SE (lactate, Germania);
Parmalat SpA (băuturi răcoritoare, Italia);
Perfetti Van Melle BV (gumă de mestecat, Olanda);
Lactalis SA (lactate, Franța);
Bonduelle SA (vegetale procesate, Franța);
Paldo Food Co (făinoase, Coreea de Sud);
Döhler GmbH (ingrediente, Germania);
Lidea (semințe, Germania);
Aquaphor International OU Limited (căni de filtrare a apei, Germania);
Barilla SpA (paste, Italia);
Strauss Coffee, al Strauss Group Ltd (cafea, Israel);
August Storck AG (dulciuri, Germania);
Amazone H. Dreyer GmbH & Co KG (utilaje agricole, Germania);
Frigoglass SAIC (sisteme de răcire băuturi, Grecia);
Froneri (înghețată, marea Britanie);
Titan International Inc (anvelope pentru agricultură și industrie, SUA);
Lessafre international SAS (ingrediente pentru industria de panificație, Franța);
Puratos NV (materii prime pentru brutării, cofetării şi ciocolaterii, Belgia);
Chipita SA (alimente, Grecia);
Savencia SA (lactate, Franța);
Horsch Maschinen GmbH (utilaje agricole, Germania);
Aller Petfood Group A/S (hrană de animale, Danemarca);
Ritter Sport, aparținând de Alfred Ritter GmbH & Co KG (ciocolată, Germania);
Soufflet (producător de malț, Franța);
Agrana Beteiligungs-AG (zahăr, Austria);
Big Dutchman AG (echipamente pentru ferme, SUA);
Kotányi (condimente, Austria);
Agravis (trader de produse agricole, Austria);
Julius Meinl (cafea, Austria);
Lorenz Snacks (snacks-uri, Germania);
Monster Energy (energizante, SUA);
LEMKEN (tehnologii pentru ferme, Germania);
Adama (produse pentru protecția plantelor, Israel);
Dewulf (utilaje agricole, Belgia);
Rijk Zwaan (producție d elegume, semințe, Olanda);
KUHN (utilaje agricole, Franța);
Group Schumacher (echipamente agricole, Germania);
Enza Zaden (dezvoltare de soiuri de legume, Olanda);
Kverneland Group (produse și servicii agricole, Norvegia);
Pottinger (tehnologii agricole, Austria);
Ekotechnika (mașini agricole, Germania);
Lallemand Inc. (ingrediente pentru fermentare, Canada);
Vilmorin (producător de semințe, Franța);
BEDNAR (mașini agricole, Cehia);
Bourgault Industries (inputuri agricole, Canada);
Ekosem-Agrar (producător de lapte, Germania);
Farmet (mașini agricole, Cehia);
Gregoire Besson (echipamente agricole, Germania);
Grupo Fuertes (servicii alimentare, investiții, Spania);
Kinze Manufacturing (echipamente agricole, SUA);
Maschio Gaspardo (echipamente agricole, Italia);
Nonghyup Feed Inc. (nutriție pentru animale, Coreea de Sud);
Saputo (lactate, Canada);
SDF Group (mașini agricole, Italia);
Vaderstad (echipamente agricole, Suedia);
Vivalon AG (trader de cereale, Elveția);
Barry Callebaut (procesator de cacao, Elveția/Belgia);
Ahmad Tea (ceai, Marea Britanie);
Filippo Berio (ulei de măsline, SUA);
Ed. Haas International (producător de alimente, Austria);
Cooperl (procesare carne de porc, Franța);
CJ CheilJedang (producător de alimente, Coreea de Sud);
Pfahnl (morărit, Austria);
Hyleys (ceai, Marea Britanie);
Borges (producție de alimente, Spania);
JFC International (distribuitor de mâncare asiatică, Japonia);
Almi (ingrediente, Austria);
Associated British Foods (alimente, ingrediente, Marea Britanie);
Cémoi (ciocolată, Franța);
Cremonini Group (distribuție în sectorul alimentar, Italia);
De Cecco (făinoase, Italia);
Firmenich (Arome, Elveția);
Hain Celestial (produse alimentare, SUA);
M&M (dulciuri, SUA);
Monge (hrană pentru animale, Italia);
Olive Line (alimente, Spania);
Paul (patiserie, Franța);
Peet’s Coffee (cafea, SUA);
Pladis (snacs-uri, Marea Britanie);
Canpack (ambalaje, Franța);
Sealed Air (ambalaje, SUA);
Alpla (ambalaje, Austria);

În același timp, printre marii comercianți cu amănuntul sau cu ridicata care au rămas în Rusia se numără: Auchan Retail International SA, Selgros, care aparține grupului cooperativ elvețian Coop, Carrefour Group SA, rețeaua Globus, a germanilor de la Globus Holding GmbH & Co KG, și Metro AG, conform G4Food.

#alimentari #giganti #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.