Giganții cerealieri blochează licențierea importurilor de cereale! Ce se ascunde în spatele tergiversărilor?

Giganții cerealieri din Republica Moldova sunt nemulțumiți de licențierea importurilor de cereale, considerând că acest lucru ar putea avea un impact negativ asupra pieței locale. Alexandr Slusari, fostul director al Forței Fermierilor, a subliniat importanța acestei licențieri pentru a evita reexporturile din Ucraina și restricționarea pieței din România, care este una dintre cele mai mari piețe de destinație pentru cerealele moldovenești.

„Cert este că se tergiversează licențierea importului de cereale de către holdingurile mari, precum Trans Oil. Am fost de două ori pe cale să ne fie suspendat exportul de cereale în România, acoperind 70% din livrările noastre. Ce care controlează piața cerealelor sunt interesați de tergiversarea licențieii, deoarece prețurile în Ucraina sunt mai mici”, a afirmat Slusari, adăugând că procesul întârziat ar putea pune în pericol securitatea pieței de cereale.

Deocamdată, Ministerul Agriculturii nu a publicat niciun proiect de hotărâre privind licențierea importurilor de cereale, iar Slusari se arată sceptic în privința aprobării acestuia într-un termen scurt.

Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, a declarat după ședința Guvernului că procesul de licențiere este în derulare și că acesta va fi inclus pe ordinea de zi în 30 decembrie. „Va intra în vigoare, așa cum am spus, din 1 ianuarie 2025”, a adăugat ministra.

Vaja Jhashi, cunoscut ca un influent om de afaceri și un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc, controlează 60% din piața cerealelor din Moldova prin intermediul grupului Trans Oil. De asemenea, acesta domină și piața uleiului din țară, având în portofoliu fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți, una dintre cele mai importante afaceri ale holdingului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#licentiere #vaja jhashi #Cereale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.