Giganții cerealieri blochează licențierea importurilor de cereale! Ce se ascunde în spatele tergiversărilor?

Giganții cerealieri din Republica Moldova sunt nemulțumiți de tergiversarea procesului de licențiere a importurilor de cereale, considerând că acest lucru ar putea avea un impact negativ asupra pieței locale. Alexandr Slusari, fostul director al Forței Fermierilor, a subliniat importanța acestei licențieri pentru a evita reexporturile din Ucraina și restricționarea pieței din România, care este una dintre cele mai mari piețe de destinație pentru cerealele moldovenești.

„Cert este că se tergiversează licențierea importului de cereale de către holdingurile mari, precum Trans Oil. Am fost de două ori pe cale să ne fie suspendat exportul de cereale în România, acoperind 70% din livrările noastre. Ce care controlează piața cerealelor sunt interesați de tergiversarea licențieii, deoarece prețurile în Ucraina sunt mai mici”, a afirmat Slusari, adăugând că procesul întârziat ar putea pune în pericol securitatea pieței de cereale.

Deocamdată, Ministerul Agriculturii nu a publicat niciun proiect de hotărâre privind licențierea importurilor de cereale, iar Slusari se arată sceptic în privința aprobării acestuia într-un termen scurt.

Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, a declarat după ședința Guvernului că procesul de licențiere este în derulare și că acesta va fi inclus pe ordinea de zi în 30 decembrie. „Va intra în vigoare, așa cum am spus, din 1 ianuarie 2025”, a adăugat ministra.

Vaja Jhashi, cunoscut ca un influent om de afaceri și un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc, controlează 60% din piața cerealelor din Moldova prin intermediul grupului Trans Oil. De asemenea, acesta domină și piața uleiului din țară, având în portofoliu fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți, una dintre cele mai importante afaceri ale holdingului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#licentiere #vaja jhashi #Cereale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În contextul sezonului rece, când cererea de energie electrică poate atinge valori de până la 850 MW în orele de vârf, Ministerul Energiei anunță măsurile luate pentru a asigura livrarea continuă de energie electrică pe malul drept al Nistrului. Potrivit autorităților, pentru a face față vârfurilor de consum din perioada iernii, au fost mobilizate surse interne și externe de producere a energiei.

Astfel, pentru acoperirea cerințelor de consum, vor fi utilizate centralele electrice cu termoficare ale Termoelectrica și CET Nord, care vor furniza aproximativ 200 MW. De asemenea, există rezerve pentru a crește capacitatea de producere la aceste centrale, dacă va fi necesar.

Pentru a suplimenta oferta, Energocom a contractat 100 MW de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă (România) la un preț plafonat, iar alte 100 MW urmează să fie achiziționate de la Centrala Termoelectrică de la Brazi (OMV Petrom).

Ministerul Energiei colaborează cu autoritățile din România pentru a maximiza producția de la Centrala Hidroelectrică de la Costești-Stânca, care poate furniza până la 10 MW în bandă. În plus, sursele regenerabile de energie, cum ar fi panourile solare și turbinele eoliene, vor contribui cu o cantitate variabilă de energie electrică, estimată între 50 MW și 150 MW, în funcție de condițiile meteorologice.

În paralel, pentru a răspunde cerinței de energie electrică în orele de vârf (dimineața între 7:00-11:00 și seara între 18:00-23:00), se vor achiziționa până la 200 MW de pe bursa de energie electrică din România (OPCOM), având în vedere că prețurile pe bursă sunt mai mari și foarte volatile.

Pentru a evita deficitul de energie electrică și pentru a reduce presiunea asupra rețelelor electrice, autoritățile fac apel la consumatori să economisească energie electrică, în special în orele de vârf. Se estimează că o reducere de aproximativ 60 MW din vârfurile de consum ar putea preveni întreruperile de energie electrică.

În ceea ce privește consumul de pe malul stâng al Nistrului, autoritățile locale au anunțat că vor acoperi cerințele prin utilizarea unui bloc energetic de la MGRES (capacitate de 140 MW) pe bază de cărbune și prin funcționarea variabilă a Centralei Hidroelectrice de la Dubăsari.