Gigantul Gazprom amână investițiile din Arctica după pierderile record

Pierderile financiare record, sancțiunile tehnologice impuse de Occident și refuzul Chinei de a semna un nou contract pentru gazul rusesc au forțat Gazprom să amâne planurile de exploatare a zăcămintelor arctice. Proiectele majore ale monopolului rus de gaze naturale din platforma continentală arctică, unde, conform Ministerului Energiei, se află 20% din rezervele de petrol ale Rusiei și peste 70% din gaz, au fost amânate, informează Interfax, citând date din registrul de stat pentru studierea geologică a subsolului.

În Marea Kara, unde Gazprom deține 11 licențe, compania a amânat forajele în zona Leningrad cu patru ani, de la 2029-2031 la 2033-2035, și a întârziat cu patru ani lucrările pe zona Obrucev, planificate inițial pentru 2029-2032, acum reprogramate pentru 2033-2036. Forajele în zona Nevski, planificate pentru 2032, vor avea loc conform noului program abia în 2036, iar zona Morskaia a fost exclusă complet din plan.

În Marea Barents, unde Gazprom deține licențe pentru 7 zone, lucrările sunt, de asemenea, amânate cu patru ani — de la 2031-2032 la 2035-2036. Este vorba despre zonele Medveja și Fersman, unde se planificase inițial forarea a trei puțuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#arctica #Investiții #Gazprom #proiecte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat lapte și produse lactate în valoare totală de 23,4 milioane de dolari în perioada ianuarie–noiembrie 2025, potrivit datelor Serviciul Vamal obținute de RUPOR.MD. Volumul total al importurilor de produse încadrate a fost de 26.717 tone.

Cea mai mare parte a importurilor de lapte ca materie primă a provenit din Ucraina, care a livrat 16.786 tone, în valoare de 12,14 milioane USD, echivalentul a 66,1% din totalul importurilor de lapte neconcentrat. Pe locul doi se situează România, cu 4.752 tone importate (3,59 milioane USD, 18,7%), urmată de Polonia – 2.273 tone (2,16 milioane USD, 8,9%) și Belarus – 1.499 tone (1,30 milioane USD, 5,9%).

În cazul smântânii cu conținut de grăsime de peste 10%, dependența de importuri este și mai accentuată. Ucraina domină acest segment cu 1.047 tone, în valoare de 2,96 milioane USD, ceea ce reprezintă 80,2% din total. Importuri semnificative au fost realizate și din Polonia (169,7 tone, 13%) și Germania (22 tone, 1,7%).

Datele vamale arată că Republica Moldova importă masiv și produse lactate procesate. Pentru categoria lapte și smântână neconcentrate cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, importurile au ajuns la 26.737 tone, în valoare de 15,1 milioane USD, principalele surse fiind Ucraina (67,7%), România (17,8%) și Polonia (9,1%).

Totodată, la poziția lapte și smântână concentrate sau cu adaos de zahăr, importurile au totalizat 25.257 tone, cu o valoare de 7,83 milioane USD. Belarus rămâne principalul furnizor pe acest segment, cu 14.535 tone importate, reprezentând 68,6% din total, urmat de Germania (14,2%) și Polonia (9,8%).