Global Finance desemnează maib lider în inovație financiară în Europa Centrală și de Est

Maib a fost desemnată una dintre cele mai inovatoare instituții financiare din Europa Centrală și de Est în cadrul prestigiosului program „The Innovators 2025”, desfășurat de publicația internațională Global Finance. Recunoașterea a fost acordată pentru proiectul „Bancassurance”, dezvoltat în parteneriat cu Donaris VIG, parte a Vienna Insurance Group (VIG) – o soluție modernă și digitală ce integrează servicii bancare și de asigurare într-un ecosistem financiar unitar și ușor de utilizat.

Premiul evidențiază realizările maib și abordarea inovatoare în digitalizarea serviciilor financiare, precum și dedicația liderului sectorului bancar de a crea experiențe complete, rapide și digitale pentru clientul modern. Bancassurance de la maib oferă:

Asigurare de Protecție a Creditului (CPI) – care acoperă plata ratelor în caz de îmbolnăvire sau pierderea locului de muncă, protejând clientul și familia sa de stres financiar, procesul fiind end-to-end, de la contractarea creditului la despăgubire, nemijlocit prin aplicația maibank.
Asigurări RCA și Carte Verde – achiziționate direct în maibank pentru automobilul personal sau altă mașină;
Asigurări de călătorie – achiziționate simplu și rapid din aplicația maibank.

Toate acestea au fost gândite pentru a oferi un plus de protecție clienților, a crea mai multă comoditate, oriunde s-ar afla și orice necesitate de asigurare ar avea.

Giorgi Shagidze, Președintele maib:

„Suntem onorați să primim acest prestigios premiu internațional, care reconfirmă angajamentul nostru ferm pentru inovație și transformare digitală. Distincția acordată de Global Finance pentru soluția Bancassurance și aprecierea la nivel regional reflectă viziunea noastră de a construi un ecosistem financiar integrat, în care serviciile bancare și de asigurare se completează natural și intuitiv. În parteneriat cu Donaris VIG, am reușit să simplificăm procese complexe, să oferim protecție financiară inteligentă și să aducem tehnologia mai aproape de oameni, acționând cu grijă pentru clienții noștri. Le mulțumim experților Global Finance pentru această apreciere, partenerilor Donaris VIG – pentru inovațiile pe care le implementăm împreună în Republica Moldova și echipei maib – pentru dedicația continuă față de inovație, pentru centrarea pe client și pe experiențele pe care le creăm.”

Dezvoltarea proiectului a fost posibilă datorită colaborării cu Donaris VIG, companie care aduce în Moldova expertiza internațională a Vienna Insurance Group în digitalizarea serviciilor de asigurare.

Andrei Plămădeală, Director Financiar și Membru al Consiliului de Administrație Donaris VIG, a punctat:

„Suntem onorați să fim parteneri ai maib într-o colaborare strategică ce reflectă angajamentul nostru comun pentru inovație, digitalizare și excelență în serviciile dedicate clienților. Ca parte a Vienna Insurance Group, Donaris VIG beneficiază de acces la cele mai bune practici internaționale din domeniul asigurărilor, pe care le adaptăm constant pentru a răspunde cât mai bine nevoilor clienților din Republica Moldova.

Expertiza solidă a VIG, îmbinată cu spiritul inovator al maib, contribuie activ la transformarea și modernizarea pieței financiare locale. Prin Donaris VIG, clienții aleg încrederea, transparența și accesul facil la servicii de calitate. Ne propunem să fim mereu aproape de nevoile lor, oferind soluții eficiente și relevante, construite pe realitățile pieței locale”.

Global Finance a evidențiat în acest an organizațiile care revoluționează industria financiară prin soluții digitale, plăți în timp real, tehnologii blockchain și aplicații AI. Selecțiile au fost realizate de consiliul editorial al publicației, cu contribuția jurnaliștilor specializați, pe baza aplicațiilor oficiale depuse.

Raportul complet despre „The Innovators 2025” va fi publicat în ediția din luna iunie a revistei Global Finance, atât în format tipărit, cât și digital, pe GFMag.com.

Amintim că anul acesta Global Finance a desemnat maib ca Cea mai bună bancă din Moldova pentru 2025 și Cea mai bună bancă pentru finanțare sustenabilă.

Tu conduci. maib

#inovatie #lider #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.