GNL made in Kremlin încă merge bine la Paris și Bruxelles

Franța și Belgia, două dintre cei mai mari importatori de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia, au refuzat să susțină propunerea Comisiei Europene de a stopa complet importurile de combustibili fosili din Federația Rusă, relatează Politico.

Autoritățile de la Paris și Bruxelles cer analize suplimentare economice și juridice înainte de a accepta planul Bruxellesului, care prevede interzicerea totală a importurilor de gaze rusești până în 2027.

„Susținem strategia europeană de diversificare, care e deja gata pentru discuții”, a declarat ministrul francez al Energiei, Marc Ferracci, referindu-se inclusiv la planul Franței de a înlocui gazul rusesc cu livrări din Qatar. Totuși, el a subliniat că Franța are nevoie de fundamentări legale clare, întrucât TotalEnergies are un contract de livrare cu producătorul rus Novatek valabil până în 2032.

Situația este similară în Belgia, care importă GNL din Rusia în baza unor contracte valabile până în 2035. Ministrul belgian al Energiei, Mathieu Michel, a cerut Comisiei Europene să prezinte o evaluare detaliată a impactului economic al renunțării la gazul rusesc.

În contrast, Spania și Țările de Jos, aflate pe locurile 3 și 4 ca volume de import, sprijină inițiativa Bruxellesului. Reprezentantul Ministerului spaniol al Tranziției Ecologice a subliniat că UE trebuie „să interzică cât mai curând importurile de gaze rusești”, chiar dacă Spania are un contract pe termen lung cu Novatek până în 2042, prin intermediul companiei Naturgy.

În prezent, Comisia Europeană lucrează la un document de impact, în care va analiza consecințele economice și juridice ale unei eventuale interdicții. Printre opțiunile discutate se numără introducerea unei cote zero de import, măsură care ar putea fi aprobată prin vot cu majoritate calificată, fără a necesita unanimitate, cum este cazul sancțiunilor oficiale.

Potrivit datelor Kpler, în anul 2024 statele UE au importat 16,77 milioane de tone de GNL din Rusia, în valoare de peste 6 miliarde de euro. Rusia a livrat astfel peste jumătate din exporturile sale totale de GNL către Uniunea Europeană. În ansamblu, gazele naturale rusești – lichefiate și prin conducte – au reprezentat aproximativ 20% din totalul importurilor UE.

Comisia speră să obțină sprijinul Franței și Belgiei pentru a înfrunta mai ușor opoziția deschisă din partea Ungariei și Slovaciei, care nu doresc să renunțe la importurile de gaze prin conductă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#LNG #belgia #Paris

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului 2025, Republica Moldova a produs un volum record de 386 milioane kWh de energie electrică regenerabilă, cel mai mare nivel trimestrial înregistrat vreodată. Producția anualizată a depășit pentru prima dată pragul de 1 miliard kWh, iar estimarea pentru întreg anul 2025 este de aproximativ 1,2 miliarde kWh, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

„Este de zece ori mai mult decât produceam în 2020 și de peste 40 de ori mai mult decât acum un deceniu. În 2015, 99% din energia electrică consumată era importată, direct sau prin gaz importat pentru producție locală. Nu cunosc un alt exemplu în Europa al unei schimbări atât de rapide”, subliniază Ioniță.

Structura producției regenerabile din 2025 indică o schimbare radicală față de anii precedenți: 64% din energie provine din surse fotovoltaice, circa 29% din eolian, aproximativ 6% din hidroenergie, iar 1–1,5% din biogaz. Dacă în trecut hidroenergia domina aproape integral segmentul „verde”, astăzi investițiile private în panouri solare și turbine eoliene reprezintă principalul motor al creșterii.

Efectul economic este deja vizibil. În 2025, energia regenerabilă produsă local acoperă aproximativ 26% din consumul total de electricitate al țării. Mai mult de un sfert din energia consumată nu mai depinde de importuri, geopolitică sau de prețul gazelor. Iarna contribuția este susținută de vânt, iar vara de soare, conturând un mix energetic funcțional.

Creșterea accelerată aduce însă o nouă provocare. În anumite zile de vară, producția regenerabilă a acoperit 100% din consumul intern pentru câteva ore. În 2026, este posibil ca producția să depășească cererea cu 30–40% în anumite intervale.

Diferențele de preț sunt însă mari. Energia este foarte ieftină ziua și de până la patru ori mai scumpă seara și există situații cu ecarturi de 20–30 de ori între prețurile orare. „Fără stocare, riscăm să vindem ieftin și să cumpărăm scump”, avertizează economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, lansarea bursei de energie electrică a fost primul pas strategic corect, transformând energia într-o marfă tranzacționabilă. Următorul pas inevitabil este dezvoltarea capacităților de stocare, care ar permite stabilizarea sistemului, creșterea securității energetice și apariția unei noi ramuri de afaceri.

Economistul estimează că o mică afacere de stocare poate fi lansată cu aproximativ 250.000 de euro capital propriu, restul investiției putând fi atras prin creditare, ceea ce face domeniul accesibil și IMM-urilor.