Goana după mașini electrice! Marii constructori auto vor cheltui circa 1.200 miliarde de dolari până în 2030

Marii constructori auto mondiali intenţionează să cheltuie aproape 1.200 de miliarde de dolari până în 2030 pentru a dezvolta şi produce milioane de vehicule electrice, împreună cu bateriile şi materiile prime necesare pentru a susţine producţia, arată o analiză realizată de Reuters pe baza datelor publice şi a prognozelor publicate de companiile auto.

Potrivit analizei realizate de Reuters, constructorii auto au planuri de a produce 54 de milioane de vehicule electrice pe baterii în anul 2030, reprezentând mai mult de 50% din producţia lor totală de vehicule.

Pentru a putea susţine acest nivel fără precedent de vehicule electrice, constructorii auto şi furnizorii lor de baterii intenţionează să instaleze capacităţi de producţie de baterii în valoare de 5,8 Terawaţi-oră până în 2030, potrivit datelor furnizate de Benchmark Mineral Intelligence şi producătorii auto, scrie Agerpres.

În fruntea cursei este constructorul auto american Tesla, al cărui director general Elon Musk a prezentat un plan ambiţios care prevede asamblarea a 20 de milioane de vehicule electrice în 2030, ceea ce ar necesita baterii cu o capacitate de 3 Terawaţi-oră. Musk a spus recent că Tesla a început să lucreze la un model de vehicul mai mic, pentru care ţinteşte spre un preţ de cost la jumătate faţă de Model 3 şi Model Y.

Constructorul auto german Volkswagen are şi el un plan ambiţios până la finele acestui deceniu şi mizează pe investiţii de peste 100 de miliarde de dolari pentru portofoliul său global de vehicule electrice, precum şi pentru construcţia de noi fabrici de baterii în Europa şi America de Nord şi pentru a-şi asigura aprovizionarea cu materii prime cruciale.

Constructorul auto japonez Toyota Motor Corp urmează să investească 70 de miliarde de dolari pentru a-şi electrifica gama de vehicule şi a produce mai multe baterii, iar în 2030 se aşteaptă să vândă cel puţin 3,5 milioane de automobile electrice pe baterie. Constructorul nipon are în vedere cel puţin 30 de modele electrice şi intenţionează ca până la finele deceniului să mute întreaga linie de modele premium Lexus pe segmentul vehiculelor electrice.

Constructorul american Ford Motor continuă să îşi majoreze cheltuielile pentru noi modele electrice, cheltuieli care acum sunt estimate la 50 de miliarde de dolari, şi mizează pe capacităţi de baterii de cel puţin 240 de Gigawaţi-oră şi aproximativ trei milioane de vehicule electrice pe baterie în 2030, jumătate din volumul său total.

Mercedes-Benz a alocat cel puţin 74 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea şi producţia de vehicule electrice, dintre care aproape două treimi pentru a-şi creşte capacităţile globale de producţie de baterii, până la peste 200 de Gigawaţi-oră.

BMW, Stellantis şi General Motors intenţionează să cheltuie fiecare cel puţin 35 de miliarde de dolari pentru vehicule electrice şi baterii, iar cel mai agresiv program în domeniul bateriilor îl are Stellantis, cu capacităţi de 400 de Gigawaţi-oră în 2030, inclusiv patru uzine în America de Nord.

#toyota #Volkswagen #mercedes benz #producatori auto #Tesla #Investiții #masini electrice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.