Goana după mașini electrice! Marii constructori auto vor cheltui circa 1.200 miliarde de dolari până în 2030

Marii constructori auto mondiali intenţionează să cheltuie aproape 1.200 de miliarde de dolari până în 2030 pentru a dezvolta şi produce milioane de vehicule electrice, împreună cu bateriile şi materiile prime necesare pentru a susţine producţia, arată o analiză realizată de Reuters pe baza datelor publice şi a prognozelor publicate de companiile auto.

Potrivit analizei realizate de Reuters, constructorii auto au planuri de a produce 54 de milioane de vehicule electrice pe baterii în anul 2030, reprezentând mai mult de 50% din producţia lor totală de vehicule.

Pentru a putea susţine acest nivel fără precedent de vehicule electrice, constructorii auto şi furnizorii lor de baterii intenţionează să instaleze capacităţi de producţie de baterii în valoare de 5,8 Terawaţi-oră până în 2030, potrivit datelor furnizate de Benchmark Mineral Intelligence şi producătorii auto, scrie Agerpres.

În fruntea cursei este constructorul auto american Tesla, al cărui director general Elon Musk a prezentat un plan ambiţios care prevede asamblarea a 20 de milioane de vehicule electrice în 2030, ceea ce ar necesita baterii cu o capacitate de 3 Terawaţi-oră. Musk a spus recent că Tesla a început să lucreze la un model de vehicul mai mic, pentru care ţinteşte spre un preţ de cost la jumătate faţă de Model 3 şi Model Y.

Constructorul auto german Volkswagen are şi el un plan ambiţios până la finele acestui deceniu şi mizează pe investiţii de peste 100 de miliarde de dolari pentru portofoliul său global de vehicule electrice, precum şi pentru construcţia de noi fabrici de baterii în Europa şi America de Nord şi pentru a-şi asigura aprovizionarea cu materii prime cruciale.

Constructorul auto japonez Toyota Motor Corp urmează să investească 70 de miliarde de dolari pentru a-şi electrifica gama de vehicule şi a produce mai multe baterii, iar în 2030 se aşteaptă să vândă cel puţin 3,5 milioane de automobile electrice pe baterie. Constructorul nipon are în vedere cel puţin 30 de modele electrice şi intenţionează ca până la finele deceniului să mute întreaga linie de modele premium Lexus pe segmentul vehiculelor electrice.

Constructorul american Ford Motor continuă să îşi majoreze cheltuielile pentru noi modele electrice, cheltuieli care acum sunt estimate la 50 de miliarde de dolari, şi mizează pe capacităţi de baterii de cel puţin 240 de Gigawaţi-oră şi aproximativ trei milioane de vehicule electrice pe baterie în 2030, jumătate din volumul său total.

Mercedes-Benz a alocat cel puţin 74 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea şi producţia de vehicule electrice, dintre care aproape două treimi pentru a-şi creşte capacităţile globale de producţie de baterii, până la peste 200 de Gigawaţi-oră.

BMW, Stellantis şi General Motors intenţionează să cheltuie fiecare cel puţin 35 de miliarde de dolari pentru vehicule electrice şi baterii, iar cel mai agresiv program în domeniul bateriilor îl are Stellantis, cu capacităţi de 400 de Gigawaţi-oră în 2030, inclusiv patru uzine în America de Nord.

#toyota #Volkswagen #mercedes benz #producatori auto #Tesla #Investiții #masini electrice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.