Google-ul Rusiei a fost vândut! Olandezii de la Yandex N.V. au încheiat a doua parte a tranzacției

Olandezii de la Yandex N.V. a încheiat a doua parte a tranzacției de vânzare a activelor rusești ale Yandex și s-au retras din componența acționarilor companiei.

Acționarul principal din Rusia al MKPAO „Yandex” – fond mutual închis „Consortium.First” – a anunțat finalizarea tuturor decontărilor în cadrul schimbului și răscumpărării acțiunilor Yandex N.V.

Potrivit comunicatului de presă, acțiunile MCPAO „YANDEX” sau resursele financiare au fost transferate către investitori sau brokeri.

Fondul mutual închis „Consortium.First” a anunțat pe 13 mai o ofertă de a schimba și răscumpăra titlurile Yandex N.V. Schimbul a fost efectuat într-un raport de 1:1, iar răscumpărarea a fost de 1251,8 ruble pe acțiune. Fondul fost disponibil pentru acei investitori care au transferat valori mobiliare către depozitarul rus înainte de 30 noiembrie 2023.

În total, fondul mutual închis a planificat să cumpere și să schimbe nu mai mult de 107 milioane 729 mii 866, sau 29,8% din acțiunile YNV.

Apoi, în mai, Yandex N.V. a închis prima parte a tranzacției de a vinde afacerile rusești ale Yandex către consorțiul de fonduri mutuale închise Consortium. În primul rând YNV a vândut 68% din acțiunile MCPAO Yandex (include partea în numerar și transferul de până la 67,8 milioane de acțiuni clasa A). Astfel, MKPAO a devenit un nou holding pentru activele rusești ale Yandex. Alte 3,7% din acțiuni au fost vândute anterior către Yandex Technologies LLC pentru un viitor program de motivare a angajaților.

Yandex era numită chiar Google-ul rusesc, deși nu avea nici o legatură cu motorul de căutare. Negocierile au trebuit făcute în mod direct cu Kremlin-ul pentru că Olanda, țara unde își are centrul Yandex, este considerată o țară neprietenoasă. Din acest motiv negocierile au durat un an și jumătate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#yandex #vinzare #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.