Grecia scoate la licitație o insulă. Prețul de pornire este de 4,3 milioane de dolari

21 Feb. 2022, 16:49
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
21 Feb. 2022, 16:49 // Au Bani //  MD Bani

O insulă grecească din Marea Ionică va fi licitată, în această vară, cu un preț de pornire de 3,8 milioane de euro (4,3 milioane de dolari).

Insula Makri, din complexul Echinades, este un paradis izolat în largul coastei Aitoloakarnania. Șase dintre insulele Echinade, inclusiv Oxeia, cea mai mare, sunt deținute de șeicul Hamad bin Khalifa al-Thani, emirul Qatarului, care le-a achiziționat în 2013 pentru aproximativ 10 milioane de dolari, potrivit Greek Reporter.

Makri, împreună cu restul Echinadelor, face parte din Parcul Național Laguna Messolonghi-Aetolian, care este cel mai mare din Grecia și al doilea ca mărime din Marea Mediterană.

Insula are mai puțin de un kilometru pătrat, unde se mai găsesc ruinele câtorva clădiri, iar cel mai înalt punct atinge 126 de metri. Makri se află în partea de sud-est a Golfului Makri, aproape de râul Acheloos. Insula este administrată de municipalitatea Itaca, iar din 2011 nu are populație rezidentă.

Echinadele sunt menționate de Homer, care, în Iliada, spune că Meges, fiul lui Phyleus, a condus 40 de corăbii la Troia din Dulichium și insulele sacre Echinae, care sunt situate dincolo de mare, vizavi de Elis.

04 Nov. 2026, 15:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 15:27 // Actual //  Grîu Tatiana

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.