Grecia vrea să listeze la bursă aeroportul internațional din Atena

Agenţia pentru Privatizare din Grecia (HRADF) intenţionează să demareze o ofertă publică iniţială (IPO) pentru pachetul său de 30% din acţiunile aeroportului internaţional din Atena, iar cel mai mare acţionar al aeroportului este pregătit să cumpere 10% din aceste acţiuni, transmite Bloomberg.

HRADF şi cei mai mari acţionari şi operatori ai aeroportului internaţional din Atena, AviAlliance GmbH şi AviAlliance Capital GmbH, ambele controlate de fondul canadian PSP Investments, au ajuns la un acord cu privire la viitorul aeroportului, a declarat pentru Bloomberg directorul general de la HRADF, Dimitrios Politis.

„Acum suntem în etapa în care vom prezenta şi celorlalţi acţionari precum şi Guvernului detaliile înţelegerii noastre”, a spus Dimitrios Politis.

Cel mai mare aeroport din Grecia, cunosc sub numele de aeroportul Eleftherios Venizelos, a fost tranzitat anul trecut de 22,7 milioane de pasageri, în creştere cu 84% comparativ cu 2021, pe măsură ce turismul şi-a revenit din pandemie. Având în vedere importanţa turismului pentru economia Greciei, Dimitrios Politis a descris aeroportul internaţional din Atena drept „un indicator excelent pentru succesul revenirii Greciei”. O economie în creştere depinde de o piaţă de capital sănătoasă precum şi de companii mari cu performanţe de top prezente pe bursa de valori, a adăugat Politis.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Agenţia care gestionează participaţiile statului grec deţine 25% din acţiunile aeroportului internaţional din Atena. AviAlliance GmbH şi AviAlliance Capital au împreună un pachet de 40% iar familia greacă Dimitris Copelouzos are un pachet de 5%.

Conform înţelegerii preliminare, HRADF va organiza o ofertă publică iniţială pentru pachetul său de 30% iar AviAlliance va avea dreptul de a achiziţiona un pachet de 10%, ceea ce va da entităţilor controlate de fondul PSP controlul asupra majorităţii acţiunilor la aeroportul internaţional din Atena.

Pachetul de 30% ce ar urma să fie scos la vânzare ar putea fi evaluat undeva între 800 de milioane şi un miliard de euro, în funcţie de condiţiile de pe piaţă. Dimitrios Politis vrea să se mişte rapid pentru a încheia tranzacţia.

„Facem eforturi pentru a avea opţiunea de a finaliza tranzacţia în prima jumătate a anului”, a precizat Politis.

#Atena #Aeroport #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.