Grecia vrea să listeze la bursă aeroportul internațional din Atena

Agenţia pentru Privatizare din Grecia (HRADF) intenţionează să demareze o ofertă publică iniţială (IPO) pentru pachetul său de 30% din acţiunile aeroportului internaţional din Atena, iar cel mai mare acţionar al aeroportului este pregătit să cumpere 10% din aceste acţiuni, transmite Bloomberg.

HRADF şi cei mai mari acţionari şi operatori ai aeroportului internaţional din Atena, AviAlliance GmbH şi AviAlliance Capital GmbH, ambele controlate de fondul canadian PSP Investments, au ajuns la un acord cu privire la viitorul aeroportului, a declarat pentru Bloomberg directorul general de la HRADF, Dimitrios Politis.

„Acum suntem în etapa în care vom prezenta şi celorlalţi acţionari precum şi Guvernului detaliile înţelegerii noastre”, a spus Dimitrios Politis.

Cel mai mare aeroport din Grecia, cunosc sub numele de aeroportul Eleftherios Venizelos, a fost tranzitat anul trecut de 22,7 milioane de pasageri, în creştere cu 84% comparativ cu 2021, pe măsură ce turismul şi-a revenit din pandemie. Având în vedere importanţa turismului pentru economia Greciei, Dimitrios Politis a descris aeroportul internaţional din Atena drept „un indicator excelent pentru succesul revenirii Greciei”. O economie în creştere depinde de o piaţă de capital sănătoasă precum şi de companii mari cu performanţe de top prezente pe bursa de valori, a adăugat Politis.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Agenţia care gestionează participaţiile statului grec deţine 25% din acţiunile aeroportului internaţional din Atena. AviAlliance GmbH şi AviAlliance Capital au împreună un pachet de 40% iar familia greacă Dimitris Copelouzos are un pachet de 5%.

Conform înţelegerii preliminare, HRADF va organiza o ofertă publică iniţială pentru pachetul său de 30% iar AviAlliance va avea dreptul de a achiziţiona un pachet de 10%, ceea ce va da entităţilor controlate de fondul PSP controlul asupra majorităţii acţiunilor la aeroportul internaţional din Atena.

Pachetul de 30% ce ar urma să fie scos la vânzare ar putea fi evaluat undeva între 800 de milioane şi un miliard de euro, în funcţie de condiţiile de pe piaţă. Dimitrios Politis vrea să se mişte rapid pentru a încheia tranzacţia.

„Facem eforturi pentru a avea opţiunea de a finaliza tranzacţia în prima jumătate a anului”, a precizat Politis.

#Atena #Aeroport #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul PAS, Oazu Nantoi a declarat într-un interviu pentru publicația rusă komersant că Vitalii Igantiev (pretinsul ministru de Externe de la Tiraspol n.r) poate fi arestat în cazul în care va veni la Chișinău.

Parlamentul de la Chișinău a aprobat legea criticată de Kremlin și Tiraspol prin care sunt introduse pedeapse penale pentru separatism.

Regimul de la Tiraspol a calificat noile prevederi din Codul Penal drept „norme represive împotriva transnistrenilor” și un „act de agresiune” care pune în pericol reglementarea conflictului transnistrean. Potrivit unei declarații emise de așa-numitul minister de externe al republicii nerecunoscute, practic orice locuitor al regiunii ar putea să fi urmărit penal acum.

Modificările la Codul Penal au fost propuse de 16 deputați PAS, printre care și președintele parlamentului, Igor Grosu, și prevăd pedepse cu închisoarea pentru infracțiuni ca separatismul, finanțarea separatismului, incitarea la separatism, complot împotriva R. Moldova, colectarea și sustragerea informațiilor care ar putea dăuna suveranității, independenței și integrității țării.

Astfel, potrivit modificărilor aprobate, acțiunile de separatism săvârșite de persoane fizice se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 5 ani. Dacă sunt comise de persoane juridice, cu o amendă de 150.000-250.000 de lei și privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau lichidarea persoanei juridice.

Instigarea la acțiuni de separatism făcută de o persoană fizică se pedepsește cu până la 3 ani de închisoare sau amendă, de la 35.000 la 75.000 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate timp de 2-5 ani. Persoanele juridice vor fi pedepsite cu amendă de la 100.000 la 150.000 de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea.

Finanțarea acțiunilor de separatism de către o persoană fizică se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate între 6 și 12 ani. În cazul persoanelor juridice, amenda este de 600.000-750.000 de lei, cu lichidare.