Greşeală colosală: Google a şters din greşeală contul de cloud al unui fond de pensii de 125 de miliarde de dolari

Google a făcut recent o mare greşeală. Compania a şters din greşeală contul privat Google Cloud al unui fond de pensii australian de 125 de miliarde de dolari, UniSuper, scrie Quartz.

Rezultatul: mai mult de jumătate de milion de membri ai fondului UniSuper nu au avut acces la conturile lor timp de aproximativ o săptămână, a relatat The Guardian săptămâna trecută. UniSuper avea un cont de rezervă la un alt furnizor de cloud, iar serviciul a fost restabilit pe 2 mai.

„Acesta este un eveniment izolat, «unic în felul său», care nu a mai avut loc niciodată cu niciunul dintre clienţii Google Cloud la nivel global”, au declarat Thomas Kurian, directorul general al Google Cloud, şi Peter Chun, directorul general al UniSuper, într-o declaraţie comună obţinută de The Guardian pe 8 mai. „Acest lucru nu ar fi trebuit să se întâmple. Google Cloud a identificat evenimentele care au dus la această întrerupere şi a luat măsuri pentru a se asigura că acest lucru nu se va mai întâmpla.”

În timp ce Google a declarat că greşeala nu s-a mai întâmplat niciodată în cloud, posibilitatea unor defecţiuni şi întreruperi este un motiv de îngrijorare pentru companiile şi guvernele care îşi mută din ce în ce mai mult datele către furnizorii de software în cloud. Google Cloud numără printre clienţii săi aproximativ 60% dintre cele mai mari 1.000 de companii din lume şi 90% dintre unicornii generativi de inteligenţă artificială, a declarat compania în acest an. Iar aproape o jumătate de milion de companii din întreaga lume folosesc Google Cloud ca „platformă ca serviciu”, sau ca instrument orientat către client, inclusiv Volkswagen şi Royal Bank of Canada.

Guvernul SUA şi comunităţile de informaţii au utilizat din ce în ce mai mult serviciile cloud pentru stocarea datelor. Agenţia Naţională de Securitate a încheiat un contract de 10 miliarde de dolari cu Amazon pentru a transfera datele de supraveghere a serviciilor de informaţii în cloud-ul companiei. Iar Pentagonul are un contract de 9 miliarde de dolari cu Microsoft, Google, Oracle şi Amazon pentru servicii de cloud computing.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fond de pesnii #clienti #Google

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.