Guvernatoarea Anca Dragu, ademenită de investițiile în real estate! Și-a mai cumpărat două apartamente

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei Anca Dragu și-a majorat portofoliul investițional în real estate, potrivit declarației pe venit depusă de șefa băncii centrale.

Astfel, adițional la cele șase apartamente pe care le deține, Anca Dragu și-a mai cumpărat două imobile în 2023 și 2024, pe care le deține împreună cu soțul. Este vorba de un apartament de 89 metri pătrați, cu o valoare de piață de 165 mii de euro, iar cel de al doilea are a suprafață de 63,5 metri pătrați, cu o valoare de piață de 94 mii de euro.

Printre activele imobiliare ale Ancăi Dragu se numără un teren în București, cumpărat împreună cu soțul, de 273 de metri pătrați, și un alt teren de 277 de metri pătrați pe care îl deține personal. În capitala României, fosta senatoare deține o casă de locuit cu o suprafață de 109 metri pătrați și un apartament mai mare de 145 de metri pătrați. Alături de soț, deține încă un apartament de 98 de metri pătrați și un altul de 57 de metri pătrați. Cei doi au și un al treilea apartament de 32 de metri pătrați. Investițiile imobiliare se extind și în Constanța, la Costinești, unde dețin un apartament de 56 de metri pătrați. Ultimul apartament este situat în București și are o suprafață de 44 de metri pătrați.

În ceea ce privește conturile bancare, Anca Dragu are peste 600.000 de lei românești în conturi curente, depozite și fonduri de investiții, inclusiv în pensii private. Suma strânsă în conturile sale în euro se ridică la aproape 300.000 de euro, iar în conturile în dolari are 6392 de dolari.

La capitolul bijuterii peste 5.000 de euro, nu a declarat niciun obiect.

În ceea ce privește veniturile, Anca Dragu a raportat o indemnizație de senator în valoare de 130.623 lei. Soțul său câștigă peste 160.000 de lei din administrarea mai multor firme, la care se adaugă veniturile Ancăi Dragu din sistemul de învățământ: 885 de lei de la SNSPA ca profesor asociat și 950 de lei românești de la ASE. Din închirierea unui apartament, senatoarea încasează peste 120.000 de lei românești, iar soțul său primește peste 15.000 de lei românești. De la BNM, guvernatoarea a ridicat un salariu de 46,8 mii de lei, în 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova în sezonul agricol 2025–2026 au debutat slab și se mențin cu mult sub media ultimilor cinci ani, conturând perspectiva unui sezon modest atât din punct de vedere al volumelor, cât și al veniturilor. Concluziile apar în analiza economistului Iurie Rija, realizată pentru perioada iulie–noiembrie 2025 .

Potrivit datelor, în primele cinci luni ale sezonului au fost exportate 50,5 mii tone de porumb, un volum ușor mai mare decât în aceeași perioadă din 2024 (40,7 mii tone), dar cu 65–70% mai mic comparativ cu sezoanele anterioare. Prin comparație, în perioada iulie–noiembrie 2023 exporturile au depășit 161 mii tone, iar în 2021 au atins aproape 283 mii tone, un nivel record pentru sector.

Economistul subliniază că această evoluție nu reflectă încă întregul potențial al sezonului. Recoltarea porumbului nu a fost finalizată în totalitate, întrucât în mai multe regiuni agricultorii au prioritizat floarea-soarelui, iar o parte semnificativă a porumbului a rămas pe câmpuri. Volumele destinate exportului ar putea crește în lunile următoare, pe măsură ce marfa va intra efectiv pe piață.

Din punct de vedere al prețurilor, situația este mai stabilă. În perioada iulie–noiembrie 2025, prețul mediu de export a fost de 4,06 lei/kg, ușor peste nivelul din 2024 și cu 23% mai mare decât în 2023. Acest nivel de preț ar putea stimula reluarea exporturilor odată cu creșterea ofertei.

În termeni valorici, exporturile de porumb au generat circa 205 milioane lei, în creștere față de 163 milioane lei în aceeași perioadă din 2024. Totuși, valoarea rămâne departe de performanțele istorice: în perioada iulie–noiembrie 2021, exporturile de porumb aduceau peste 1,24 miliarde lei, iar în anii 2022 și 2023 încasările au depășit constant 500 milioane lei.

Structura exportatorilor indică o concentrare ridicată. Compania „RUSAGRO-PRIM” SRL a realizat 31% din exporturile totale, cu 15,7 mii tone, fiind urmată de GLOBAL FARMING INTERNATIONAL și DEMIR AGRO. Primele trei companii au asigurat peste 56% din exporturile naționale de porumb în perioada analizată.

În ceea ce privește destinațiile, Grecia și Turcia domină clasamentul, cu volume aproape egale – circa 12,4 mii tone fiecare. Turcia se remarcă și printr-un preț mediu mai ridicat, de 4,44 lei/kg, confirmând rolul său de barometru regional pentru piața cerealelor. România ocupă poziția a treia, iar alte piețe, precum Liban, Serbia sau Cipru, au un rol mai degrabă de diversificare.

Rija spune că exporturile de porumb pornesc lent în sezonul 2025–2026, cu volume mult sub anii de vârf. Chiar dacă prețurile oferă un anumit sprijin, nivelul scăzut al producției și ritmul lent al livrărilor fac puțin probabilă o revenire rapidă la performanțele financiare din perioada 2021–2023 .