Guvernatoarea Anca Dragu, ademenită de investițiile în real estate! Și-a mai cumpărat două apartamente

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei Anca Dragu și-a majorat portofoliul investițional în real estate, potrivit declarației pe venit depusă de șefa băncii centrale.

Astfel, adițional la cele șase apartamente pe care le deține, Anca Dragu și-a mai cumpărat două imobile în 2023 și 2024, pe care le deține împreună cu soțul. Este vorba de un apartament de 89 metri pătrați, cu o valoare de piață de 165 mii de euro, iar cel de al doilea are a suprafață de 63,5 metri pătrați, cu o valoare de piață de 94 mii de euro.

Printre activele imobiliare ale Ancăi Dragu se numără un teren în București, cumpărat împreună cu soțul, de 273 de metri pătrați, și un alt teren de 277 de metri pătrați pe care îl deține personal. În capitala României, fosta senatoare deține o casă de locuit cu o suprafață de 109 metri pătrați și un apartament mai mare de 145 de metri pătrați. Alături de soț, deține încă un apartament de 98 de metri pătrați și un altul de 57 de metri pătrați. Cei doi au și un al treilea apartament de 32 de metri pătrați. Investițiile imobiliare se extind și în Constanța, la Costinești, unde dețin un apartament de 56 de metri pătrați. Ultimul apartament este situat în București și are o suprafață de 44 de metri pătrați.

În ceea ce privește conturile bancare, Anca Dragu are peste 600.000 de lei românești în conturi curente, depozite și fonduri de investiții, inclusiv în pensii private. Suma strânsă în conturile sale în euro se ridică la aproape 300.000 de euro, iar în conturile în dolari are 6392 de dolari.

La capitolul bijuterii peste 5.000 de euro, nu a declarat niciun obiect.

În ceea ce privește veniturile, Anca Dragu a raportat o indemnizație de senator în valoare de 130.623 lei. Soțul său câștigă peste 160.000 de lei din administrarea mai multor firme, la care se adaugă veniturile Ancăi Dragu din sistemul de învățământ: 885 de lei de la SNSPA ca profesor asociat și 950 de lei românești de la ASE. Din închirierea unui apartament, senatoarea încasează peste 120.000 de lei românești, iar soțul său primește peste 15.000 de lei românești. De la BNM, guvernatoarea a ridicat un salariu de 46,8 mii de lei, în 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”