Guvernatoarea Anca Dragu, ademenită de investițiile în real estate! Și-a mai cumpărat două apartamente

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei Anca Dragu și-a majorat portofoliul investițional în real estate, potrivit declarației pe venit depusă de șefa băncii centrale.

Astfel, adițional la cele șase apartamente pe care le deține, Anca Dragu și-a mai cumpărat două imobile în 2023 și 2024, pe care le deține împreună cu soțul. Este vorba de un apartament de 89 metri pătrați, cu o valoare de piață de 165 mii de euro, iar cel de al doilea are a suprafață de 63,5 metri pătrați, cu o valoare de piață de 94 mii de euro.

Printre activele imobiliare ale Ancăi Dragu se numără un teren în București, cumpărat împreună cu soțul, de 273 de metri pătrați, și un alt teren de 277 de metri pătrați pe care îl deține personal. În capitala României, fosta senatoare deține o casă de locuit cu o suprafață de 109 metri pătrați și un apartament mai mare de 145 de metri pătrați. Alături de soț, deține încă un apartament de 98 de metri pătrați și un altul de 57 de metri pătrați. Cei doi au și un al treilea apartament de 32 de metri pătrați. Investițiile imobiliare se extind și în Constanța, la Costinești, unde dețin un apartament de 56 de metri pătrați. Ultimul apartament este situat în București și are o suprafață de 44 de metri pătrați.

În ceea ce privește conturile bancare, Anca Dragu are peste 600.000 de lei românești în conturi curente, depozite și fonduri de investiții, inclusiv în pensii private. Suma strânsă în conturile sale în euro se ridică la aproape 300.000 de euro, iar în conturile în dolari are 6392 de dolari.

La capitolul bijuterii peste 5.000 de euro, nu a declarat niciun obiect.

În ceea ce privește veniturile, Anca Dragu a raportat o indemnizație de senator în valoare de 130.623 lei. Soțul său câștigă peste 160.000 de lei din administrarea mai multor firme, la care se adaugă veniturile Ancăi Dragu din sistemul de învățământ: 885 de lei de la SNSPA ca profesor asociat și 950 de lei românești de la ASE. Din închirierea unui apartament, senatoarea încasează peste 120.000 de lei românești, iar soțul său primește peste 15.000 de lei românești. De la BNM, guvernatoarea a ridicat un salariu de 46,8 mii de lei, în 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.