Guvernatorul Băncii Naționale a Ungariei critică dur politica economică a lui Viktor Orban: „Este un cal mort”

06 Sept. 2024, 12:37
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
06 Sept. 2024, 12:37 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Ungaria are doi adversari periculoși, unul este datoria națională a Ungariei, iar celălalt este inflația, a declarat guvernatorul Băncii Centrale, György Matolcsy. El a catalogat politica economică a guvernului Viktor Orban drept ”un cal mort”, potrivit publicației de opoziție Nepszava.

Reamintim că politicile guvernamentale au dus în ultimul deceniu la deteriorarea indicilor macroeconomici ai Ungariei, țară care a ajuns să fie depășită de România și Bulgaria în clasamente care privesc puterea de cumpărare sau veniturile cetățenilor.

Ar fi necesară o schimbare completă a politicii economice, pentru că țara și-a pierdut din nou drumul. Acest proces a început în 2021 și continuă de atunci, a spus György Matolcsy în discursul de deschidere al celei de-a 62-a Adunări a Economiștilor.

Potrivit președintelui Băncii Magyar Nemzeti (MNB), este nevoie de o schimbare completă a politicii economice, inclusiv de dezvoltare economică, competitivitate și finanțe publice.

Nu este plăcut pentru președintele băncii centrale să formuleze cuvinte critice la adresa politicii economice a guvernului, dar nu a fost cazul nici în decembrie 2022 – a continuat el – când a criticat în repetate rânduri politica inflaționistă a guvernului în Comitetul Economic.

La acea vreme, președintele MNB s-a opus limitelor de preț introduse de guvern, care sperau că vor încetini ritmul deteriorării monetare, dar au adus în schimb creșteri suplimentare de prețuri în economie.

Această poveste demonstrează și că economia maghiară și-a pierdut drumul. „Niciuna dintre opriri nu va fi bună pentru cei care se urcă în trenul greșit”, iar politica economică a Ungariei a urcat în trenul greșit. Ulterior, și-a condimentat evaluarea situației cu un citat preluat din Viktor Orbán, conform căruia „dacă stai pe un cal mort și observi asta, coboară imediat”.

El consideră că este o greșeală gravă faptul că cabinetul a eliberat deficitul finanțelor publice după 2021. Guvernatorul a numit eșecul guvernului de a se alătura politicii anti-inflație a MNB drept o altă gafă cheie.

György Matolcsy a aratăt că e clar că, în ultimii ani, procesul de recuperare a decalajelor Ungariei față de media UE s-a oprit și chiar s-a inversat. În 2019, Ungaria era al 20-lea cel mai dezvoltat stat din Uniune, dar până la sfârșitul lui 2023 a coborât pe locul 23. Ceea ce este și mai trist este că, în același timp, cele mai slabe state ale UE încep să ajungă din urmă cu dezvoltarea Ungariei, a mai spus György Matolcsy.

Potrivit lui Matolcsy, guvernul în 2021 a acceptat argumentul eronat că inflația ridicată este bună pentru veniturile bugetare, crezând că veniturile din impozite colectate prin prețuri mai mari vor restabili bugetul. Cu toate acestea, populația nu a putut consuma, economiile cetățenilor au fost epuizate. Salariile au crescut, dar valoarea reală a pensiilor și a altor transferuri sociale nu a crescut sau nu a crescut semnificativ, astfel încât creșterea veniturilor gospodăriei nu a fost de fapt atât de puternică încât ar fi putut aduce mult așteptata creștere a consumului de către guvern și odată cu ea redresarea economică. Potrivit lui Matolcsy, „aceasta a fost o decizie economică împotriva clasei de mijloc”.

Potrivit președintelui MNB, obiectivul formulat de premierul Viktor Orbán în 2019 de a deveni una dintre cele mai dezvoltate cinci țări din UE până în 2030 nu a fost realist, tocmai de aceea Ungaria nu are în prezent nicio viziune asupra viitorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

11 Dec. 2025, 12:36
 // Categoria: Slider // Autor:  Ursu Victor
11 Dec. 2025, 12:36 // Slider //  Ursu Victor

Exporturile de ulei de floarea-soarelui ale Republicii Moldova încep să își revină în sezonul 2025–2026, după prăbușirea din anul trecut, arată analiza economistului Iurie Rija. În perioada iulie–noiembrie 2025, volumele livrate au ajuns la 38,2 mii tone, de șapte ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2024, când sectorul abia a atins 5,2 mii tone. Totuși, creșterea spectaculoasă reflectă mai ales o revenire tehnică, nu o restabilire completă a capacităților industriale.

Deși exporturile au crescut față de minimul istoric din 2024, performanțele sezonului actual sunt încă modeste prin comparație cu anii de apogeu. În 2023, în aceeași perioadă, Moldova exporta aproape 98 mii tone, iar în 2022 – peste 70 mii tone. Astfel, nivelul din 2025 este cu 61% sub cel din 2023 și cu 46% sub cel din 2022. Concluzia: industria de procesare încă funcționează sub parametri normali, în ciuda unei revigorări evidente.

În perioada iulie–noiembrie 2025, prețul mediu al uleiului exportat a fost de 21,7 lei/kg, cu 18% peste media sezonului precedent și cu aproape 45% peste nivelul foarte scăzut din 2023. Corecția de preț contribuie direct la creșterea veniturilor sectorului, chiar dacă volumele sunt încă sub potențial. Încasările din export au ajuns la 831 milioane lei, față de doar 95 milioane lei în 2024. Totuși, nivelul rămâne inferior perioadelor de vârf: 1,46 miliarde lei în 2023 și 1,87 miliarde lei în 2022.

Potrivit lui Rija, luna noiembrie marchează un moment de cotitură: „Exporturi de 19,7 mii tone, cel mai mare volum lunar al sezonului, un volum de 54 de ori mai mare decât în noiembrie 2024, când sectorul s-a prăbușit la doar 368 tone, iar prețul mediu a fost de 21,96 lei/kg”.

Sectorul de procesare și export este extrem de centralizat, primii trei operatori cumulând 94% din totalul livrărilor:. Este vorba de Floarea Soarelui (Bălți) – 21,6 mii tone, lider detașat, dar încă la mai puțin de jumătate din capacitatea din 2022–2023 (41 mii tone în 2022, 96 mii tone în 2023), Danube Oil Company – 8,3 mii tone (22%) (Floarea Soarelui și Danube sunt controlate de milioanrul Vaja Jhashi n.a), Global Farming International – 5,9 mii tone (15%) (companie controlată de Ion Echim, soțul ex-viceguvernatoarei Emma Tăbîrță n.a).
Aceste cifre arată că, deși sectorul se mișcă, nu s-a produs încă o recuperare structurală.

În ceea ce privește destinațiile de export, Moldova revine pe piața UE și se clasează pe locul trei între furnizorii de ulei ai Uniunii, cu o cotă estimată la 2,2%, devansată doar de Ucraina și Serbia. În noiembrie 2025, principalele destinații au fost: Italia – 12.317 tone, Franța – 11.849 tone, România – 6.696 tone și Portugalia – 6.200 tone. În trecut, exporturile mergeau preponderent spre Orientul Mijlociu; acum, Moldova trece printr-un proces clar de „europeanizare” a traseelor comerciale.

În iulie–noiembrie 2025, Moldova a exportat 38.247 tone și a importat 5.588 tone, un raport de aproape 7:1. Este o îmbunătățire puternică față de sezonul trecut, când raportul era practic 1:1, însă mult sub nivelurile istorice (28:1 în 2022 și 45:1 în 2023).

În noiembrie 2025, exporturile au fost de 19.727 tone, în timp ce importurile au totalizat 1.224 tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII