Guvernul a pregătit marea privatizare! Rechinul metalifer al statului nu se mai vinde

Guvernul Republicii Moldova a adoptat un proiect de Hotărâre ce propune modificări semnificative în programul de privatizare, excluzând peste 83 de active variate, de la companii de stat până la terenuri și construcții. Printre noile adăugiri în lista de privatizare se numără importante active ale statului, cum ar fi SA Rețelele Electrice de Distribuție Nord (RED Nord) și SA Furnizarea Energiei Electrice Nord (FEE Nord).

Potrivit proiectului promovat de Agenția Proprietății Publice (APP), 23 de bunuri privatizate în perioada 2020-2021 vor fi excluse din lista de privatizare. De asemenea, propunerea vizează excluderea din procesul de privatizare a fabricii Barza Albă, recunoscută în 2022 drept obiect al patrimoniului cultural-național al Republicii Moldova.

Alte 25 de întreprinderi de stat și societăți comerciale cu capital de stat, printre care și Metalferos, vor fi, de asemenea, excluse din lista de privatizare conform APP. Acestea vor trece printr-o procedură de triere, conform prevederilor Strategiei privind administrarea proprietății de stat în domeniul întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat pentru perioada 2023-2030.

În schimb, proiectul propune completarea listei de privatizare cu 20 de bunuri, dintre care cele mai notabile sunt cotele de 100% din capitalul RED Nord și FEE Nord. Această modificare are ca temei o decizie a Prim-ministrului Natalia Gavrilița din decembrie 2022 și un aviz din partea Ministerului Energiei.

Rețelele electrice, RED Nord și FEE Nord, au fost incluse anterior în procesul de privatizare, dar fără succes în trecut. Unul dintre argumentele aduse de APP pentru aceste modificări este cel financiar, cu un plan de a acumula aproximativ 750 de milioane de lei din privatizarea bunurilor statului în anul 2023.

Agenția Proprietății Publice subliniază că pregătirea bunurilor pentru expunerea la privatizare presupune evaluarea acestora, inclusiv achiziționarea serviciilor de evaluare conform legislației privind achizițiile publice. Modificările propuse vor influența semnificativ peisajul privatizărilor în Republica Moldova și vor urmări atingerea obiectivelor financiare și de eficiență administrativă stabilite de autorități.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#APP #privatizare #stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.