Guvernul britanic ar putea confisca un apartament de lux din Londra. Ar aparține fiicei vitrege a lui Serghei Lavrov

Guvernul britanic a spus vineri că ar putea confisca în curând un apartament luxos cumpărat cu bani cash de o tânără femeie care are legături cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, în cadrul unei noi legi împotriva spălării de bani murdari, scrie Digi24.

Proiectul de lege privind criminalitatea economică, a cărui dezbatere a fost accelerată în Parlament după invazia rusă în Ucraina, va permite mult mai uşor sancţionarea cazurilor de „averi nejustificate” aparţinând persoanelor care nu au o sursă cunoscută de venituri legitime.

Proprietara apartamentului este Polina Kovaliova, în vârstă de 26 de ani. Ea este fiica Svetlanei Poliakova, care ar fi iubita de mult timp a lui Serghei Lavrov, și s-ar putea numără printre personalităţile vizate de această lege, potrivit Agerpres. Potrivit presei ruse, Polina Kovaliova este fiica vitregă a şefului diplomaţiei ruse.

Polina Kovaliova a cumpărat în 2016 un apartament la Londra cu 4,4 milioane de lire ( 5,2 milioane de euro) plătiţi fără a se recurge la un împrumut, potrivit datelor guvernamentale.

„Singura sa sursă de bani este mama sa, fără un loc de muncă, care se întâmplă să fie soţia neoficială a lui Lavrov. Este exemplul perfect de avere nejustificată. Proprietatea poate fi confiscată legal încă de pe acum”, a scris pe Twitter Maria Pevcih, care lucrează pentru Fondul de luptă împotriva corupţiei al opozantului rus Aleksei Navalnîi, încarcerat în prezent în Rusia.

Ministrul britanic al tehnologiilor Chris Philp a spus vineri că urmăreşte îndeaproape acest caz, subliniind că noua lege ar permite facilitarea unor astfel de sancţiuni. Ea va viza „oameni care vin la Londra, aşa ca Polina Kovaliova, şi cumpără o proprietate cu patru milioane de lire aparent fără să aibă mijloace pentru acesta”, a detaliat ministrul.

Philp şi-a apărat de asemenea guvernul în cazul lui Roman Abramovici, după ce deputaţi ai majorităţii criticaseră lentoarea sancţiunilor adoptate împotriva proprietarului rus al clubului de fotbal Chelsea.

„Aceşti oligarhi ruşi au avocaţi foarte oneroşi. Ei cunosc foarte bine procedurile. Este foarte important să ne asigurăm că asta se face într-un mod total incontestabil şi sustenabil din punct de vedere legal”, a spus el.

După invazia rusă în Ucraina la 24 februarie, Londra a sancţionat peste 200 de persoane, entităţi şi filiale ruseşti.

#serghei lavrov #apartament de lux #sanctiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.