Guvernul Ucrainei cere ajutor hackerilor pentru misiuni de spionaj cibernetic împotriva trupelor ruse

25 Feb. 2022, 09:17
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
25 Feb. 2022, 09:17 // Actual //  MD Bani

Guvernul Ucrainei solicită voluntari din rândul hackerilor pentru a ajuta la protejarea infrastructurii critice și pentru a face misiuni de spionaj cibernetic împotriva trupelor rusești, au spus pentru Reuters două persoane implicate în acest proiect.

Solicitările pentru voluntari au început să apară pe forumurile hackerilor joi dimineață, în timp ce mulți locuitori fugeau din capitala Kiev.

„Comunitatea cibernetică ucraineană! Este timpul să vă implicați în apărarea cibernetică a țării noastre”, se arată în mesjaul prin care se cerea hackerilor și experților în securitate cibernetică să trimită o cerere prin Google docs, în care să specifice specialitățile lor, cum ar fi dezvoltarea de malware, și referințe profesionale.

Yegor Aushev, cofondator al unei companii de securitate cibernetică din Kiev, a declarat pentru Reuters că a postat mesajul la cererea unui înalt oficial al Ministerului Apărării, care l-a contactat joi. Firma lui Aushev, Cyber Unit Technologies, este cunoscută pentru colaborarea cu guvernul ucrainean în ceea ce privește apărarea infrastructurii critice.

O altă persoană direct implicată în acest proiect a confirmat că solicitarea a venit de la Ministerul Apărării joi dimineață.

Reprezentanții Ministerului ucrainean al Apărării nu au răspuns la o solicitare de comentarii. Un atașat al apărării de la ambasada Ucrainei la Washington a declarat că „nu poate confirma sau infirma informațiile de pe canalele Telegram”, referindu-se la platforma de mesagerie mobilă, și a refuzat să facă alte comentarii.

Aushev a declarat că voluntarii vor fi împărțiți în unități cibernetice defensive și ofensive. Unitatea defensivă ar fi folosită pentru a apăra infrastructura, cum ar fi centralele electrice și sistemele de apă. Într-un atac cibernetic din 2015, atribuit pe scară largă hackerilor statului rus, 225.000 de ucraineni au rămas fără electricitate.

Unitatea ofensivă de voluntari pe care Aushev a declarat că o organizează ar ajuta armata ucraineană să desfășoare operațiuni de spionaj digital împotriva forțelor rusești invadatoare.

„Avem o armată în interiorul țării noastre”, a declarat Aushev. „Trebuie să știm ce fac”. Efortul de a construi o forță militară cibernetică vine târziu în joc, a recunoscut Aushev.

Contactat joi seara târziu în Ucraina, Aushev a declarat că a primit deja sute de candidați și că va începe verificarea pentru a se asigura că niciunul dintre ei nu este agent rus.

Ucraina a fost victima mai multor atacuri cibernetice în ultimele săptămâni, pentru care Kievul a acuzat Rusia, care a negat orice implicare.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!