Guvernul va plăti avocaților 71 de mii de dolari în procesul cu Energoalians Ucraina

Guvernul a aprobat alocarea a 71 de mii de dolari pentru achitarea serviciilor a două birouri de avocați care vor reprezenta interesele Republicii Moldova într-un proces cu Energoalians Ucraina, pe teritoriul Ucrainei și, respectiv, pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, transmite IPN.

În ședința Guvernului de astăzi, ministrul justiției, Fadei Nagacevschi, a declarat că, la 25 octombrie 2013, prin sentința Arbitrajului ad-hoc de la Paris, a fost dispusă încasarea din contul bugetului Republicii Moldova în beneficiul Energoalians Ucraina a prejudiciului material, constituit din peste 195 de milioane de lei, peste 357 de milioane de lei procente, peste 39 de milioane de lei procente, 200 de mii de dolari în calitate de costuri și cheltuieli de asistență juridică și 340 de mii de dolari – cheltuieli de arbitraj suportate de reclamant.

Procesul este pendinte în instanțele de arbitraj internaționale. Potrivit lui Nagacevschi, succesorul Energoalians a înaintat o cerere de recunoaștere a respectivei hotărâri pe teritoriul Ucrainei. Respectiv, procesul de judecată este pendinte pe teritoriul Ucrainei.

Ministerul Justiției a inițiat procedura de licitare a unui birou de avocați care să se ocupe de reprezentarea Republicii Moldova în instanța judecătorească pe teritoriul Ucrainei. În consecință, a fost identificat Biroul asociat de avocați „Ceachir, Zamfir și Partenerii” care va lucra în colaborare cu un birou de avocați din Ucraina. Suma contractului licitat cu aceștia este de 6 mii de dolari SUA. Ședința este programată pentru luna iulie 2021.

Una alt litigiu inițiat pentru recunoașterea hotărârii arbitrare se desfășoară pe teritoriul SUA. De reprezentarea intereselor Republicii Moldova se va ocupa biroul asociat de avocați „Burac și Asociații” care, pentru acordarea asistenței juridice, va primi 65 de mii de dolari SUA.

Potrivit premierului interimar Aureliu Ciocoi, se încearcă a prejudicia bugetul statului de sume importante și un lucru absolut impetuos de a întreprinde toate acțiunile pentru a apăra interesele statului în acest proces.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă deja de cinci ani cu stagflație – un fenomen economic rar, dar extrem de periculos, caracterizat prin inflație ridicată combinată cu stagnare economică. Avertismentul a fost făcut de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în ediția din 14 noiembrie 2025 a emisiunii „Analize economice”. Potrivit lui, într-o economie normală prețurile cresc în perioadele de dezvoltare, iar în recesiune tind să scadă. În Republica Moldova, însă, prețurile continuă să crească în ciuda faptului că economia stagnează sau chiar se contractă, ceea ce afectează atât populația, cât și mediul de afaceri.

Expertul a menționat că în 2024 economia a intrat din nou în recesiune, după scăderi ale PIB-ului în trimestrele II și III. Deși trimestrul IV a adus o ușoară îmbunătățire, aceasta nu a fost suficientă pentru a compensa reculul. În ultimii cinci-șase ani, Republica Moldova a înregistrat trei recesiuni – în 2020, 2022 și 2024 –, un semnal clar de stagnare profundă. În același timp, inflația s-a accelerat puternic începând cu 2021, iar până la sfârșitul lui 2025 ar putea atinge 7%, în timp ce prețurile aproape s-au dublat în ultimii cinci ani. Economia, în schimb, nu a crescut aproape deloc, iar sectoarele industrial și agricol nu au reușit să revină la nivelurile din 2019.

Datele prezentate de Ioniță arată că producția industrială din 2024 a rămas sub cea din 2019, iar o eventuală creștere de 5% în 2025 ar readuce industria abia la nivelul de acum șase ani. Situația este și mai complicată în agricultură: anul 2024 a fost slab, iar o creștere de 15% în 2025 ar permite doar recuperarea pierderilor, fără avans real. Exporturile au continuat să scadă, de la 4,3 miliarde dolari în 2022 la circa 3,5 miliarde dolari în 2025, ceea ce înseamnă o revenire la nivelul din 2021.

Numărul persoanelor ocupate s-a redus sever: dacă în 2019 erau 872 de mii de oameni în câmpul muncii, în 2025 cifra a coborât la 807 mii. În același timp, numărul salariaților a crescut cu doar 9 mii. După trei ani consecutivi de scădere a salariilor reale, o îmbunătățire s-a înregistrat abia în 2024, când puterea de cumpărare a crescut ușor. Pentru 2025, salariul real este prognozat să crească cu 6–7%, dar această majorare nu acoperă pierderile acumulate în anii precedenți.

Un alt semnal al stagnării este consumul intern slab. Încasările din TVA au stagnat în perioada 2023–2024, la aproximativ 30 miliarde lei, iar creșterea din 2025, până la 36,6 miliarde lei, reprezintă mai degrabă o revenire la nivelul real al anului 2019, ajustat la inflație. În același timp, pentru prima dată în istorie, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, situație pe care expertul o pune pe seama creșterii accelerate a prețurilor, care a favorizat importatorii, în timp ce producătorii locali au rămas blocați.

Ioniță a remarcat și faptul că, într-o economie sănătoasă, creditarea sectorului privat ar trebui să fie pe plus. În Moldova, însă, companiile au preferat în ultimii ani să economisească în loc să investească. Abia în trimestrul II din 2025 creditarea netă a fost pozitivă, dar în trimestrul III tendința s-a inversat, semn că încrederea în economie rămâne redusă.

Expertul concluzionează că Republica Moldova se află într-o perioadă critică, marcată de inflație ridicată, stagnare a producției, scădere a exporturilor, diminuare a locurilor de muncă și consum intern slab. Toate aceste elemente definesc clar stagflația, un context economic nefavorabil, care frânează dezvoltarea țării și apasă puternic asupra nivelului de trai al populației.