Haos la o companie aeriană a unui fost ministru al Justiției! A avut cele mai multe întârzieri la aterizare

15 Ian. 2024, 16:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Ian. 2024, 16:16 // Actual //  bani.md

În perioada iulie – decembrie 2023, Aeroportul Internațional Chișinău a fost martorul unei intensificări remarcabile a traficului aerian, cu aproximativ 5,700 de zboruri tur-retur înregistrate. Luna noiembrie s-a evidențiat cu cei mai buni indicatori de performanță, unde 69% din zboruri au aterizat la timp și 65% au decolat la timp, constată o analiză a lui Stanislav Ghilețchi de la IPRE.

Comparativ cu media EUROControl din prima săptămână a lui decembrie, Aeroportul Chișinău s-a situat la un nivel competitiv, cu 67.3% dintre zboruri aterizând la timp și 62.5% decolând la timp.

Destinațiile cele mai frecvente au fost Antalya (17%), Istanbul (13%), București (9%), Londra, Varșovia și Erevan (6% fiecare), iar Tel-Aviv a înregistrat 5% din zboruri.

Fly One a fost liderul în operațiuni, gestionând 39.5% dintre toate zborurile, urmată de HiSky cu 18.5%. Performanța la aterizare a fost dominată de Tailwind Airlines, Austrian Airlines și TAROM, în timp ce Tailwind Airlines, HiSky și TAROM au fost cele mai punctuale la decolare.

La polul opus, în topul celor mai nepunctuale companii aeriene la aterizare au fost Fly One (controlată de fostul ministrul al Justiției, Vladimir Cebotari) cu o pondere a zborurilor care au aterizat la timp de doar 43,3%, urmată de HiSky – 46,6% și Pegasus – 46,8%. La decolare, cele mai multe întârzieri le-a avut Pegasus – 28,6%, LOT – 34,1%, TurkisAirlines – 36,8 și Fly One – 45,9%.

Interesant este faptul că companiile străine care zboară din Chișinău au înregistrat diferențe semnificative între punctualitatea la aterizare și decolare.

De asemenea, analiza prețurilor biletelor a evidențiat o scădere semnificativă în perioada septembrie 2023 – ianuarie 2024, cu reduceri notabile de până la 79% la destinații precum Roma și 75% la Londra. Această scădere a prețurilor a fost influențată de creșterea numărului de companii, confirmând că competiția este un factor-cheie în reducerea costurilor biletelor avia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Apr. 2026, 20:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Apr. 2026, 20:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor
Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.