Haosul din Kazahstan loveşte în preţul petrolului. Barilul a ajuns la 87,52 de dolari, cea mai mare creştere

Petrolul se îndreaptă spre cea mai mare ceştere săptămânală de preţ de la jumătatea lui decembrie, tulburările din Kazahstan, alimentat de îngrijorările legate de aprovizionare, pe fondul escaladării tulburărilor din Kazahstan şi a întreruperilor din Libia, scrie Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au urcat cu 57 de cenţi, sau 0,7%, la 82,56 dolari pe baril în cursul dimineţii, după un salt de 1,5% în sesiunea precedentă. Contractele futures pentru ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu 67 de cenţi, sau 0,84%, la 80,13 dolari pe baril, peste avansul de 2,1% din sesiunea precedentă.

Brent şi WTI sunt pe cale să înregistreze o creştere de peste 6% în prima săptămână a anului, preţurile fiind la cel mai ridicat nivel de la sfârşitul lunii noiembrie, în condiţiile în care îngrijorările legate de aprovizionare au depăşit temerile că răspândirea rapidă a variantei coronavirusului Omicron ar putea afecta cererea.

Saltul preţului petrolului reflectă în mare parte nervozitatea pieţei pe măsură ce tulburările se intensifică în Kazahstan, iar situaţia politică din Libia continuă să se deterioreze şi să afecteze producţia de petrol”, a declarat analistul Rystad Energy, Louise Dickson, într-un comentariu trimis prin e-mail.

După zile de tulburări în Kazahstan, în timpul cărora guvernul a declarat stare de urgenţă, Rusia a trimis joi paraşutişti pentru a înăbuşi revolta.

Protestele au început în regiunile vestice ale Kazahstanului, bogate în petrol, după ce plafoanele de stat la preţurile la butan şi propan au fost eliminate de Anul Nou.

Între timp, plusurile de aprovizionare din partea Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol, a Rusiei şi a aliaţilor, cunoscute drept OPEC+, nu ţin pasul cu creşterea cererii.

În decembrie, producţia OPEC a crescut cu 70.000 de barili pe zi faţă de luna precedentă, faţă de creşterea de 253.000 de barili pe zi permisă în cadrul acordului de aprovizionare OPEC+, care a restabilit producţia redusă în 2020, când cererea s-a prăbuşit din cauza blocajelor COVID-19.

Producţia din Libia a scăzut la 729.000 de barili pe zi, de la un maxim de 1,3 milioane de bpd anul trecut, în parte din cauza lucrărilor de întreţinere a conductelor.

În timp ce varianta Omicron se instalează rapid, îngrijorările legate de cerere se atenuează pe fondul creşterii dovezilor că este mai puţin severă decât variantele anterioare şi pe măsură ce guvernele folosesc restricţii, în general mai puţin rigide, au declarat analiştii de la Fitch Solutions într-o notă.

#Kazahstan #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat joi o reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, după ce inflația în zona euro a coborât sub obiectivul oficial de 2%. Rata dobânzii la depozite a fost redusă la 2%, de la maximul de 4% atins în 2023.

Decizia vine într-un moment critic pentru economia zonei euro, afectată de creșterea tensiunilor geopolitice, încetinirea creșterii economice și incertitudinile provocate de politicile tarifare agresive ale președintelui american Donald Trump.

Conform datelor publicate recent, inflația în zona euro a ajuns în luna mai la 1,9%, sub ținta BCE și sub așteptările analiștilor. Totuși, ritmul de creștere economică rămâne modest, cu un avans de doar 0,3% în primul trimestru din 2025, ceea ce limitează optimismul privind relansarea economică.

Potrivit comunicatului BCE, decizia de reducere a dobânzilor se bazează pe o reevaluare a perspectivelor inflaționiste, a dinamicii inflației de bază și a eficienței transmiterii politicii monetare.

Un factor de risc major identificat de economiști este politica tarifară promovată de Donald Trump, care amenință să afecteze în mod direct sectoare-cheie ale economiei europene, precum industria siderurgică și cea auto. Tarifele suplimentare anunțate de SUA ar putea afecta competitivitatea exportatorilor europeni și ar adăuga un nou strat de incertitudine economică.

Deși în prezent Uniunea Europeană nu a luat măsuri retaliatorii, liderii blocului au transmis că sunt gata să răspundă, dacă politica tarifară a Washingtonului va continua să escaladeze. În plus, există preocupări privind impactul major al creșterii cheltuielilor pentru apărare asupra bugetelor publice și echilibrelor economice în interiorul zonei euro.

Reducerea dobânzilor marchează începutul unui posibil ciclu de relaxare monetară, însă BCE păstrează un ton precaut, având în vedere fragilitatea economică și volatilitatea geopolitică. Analiștii consideră că ritmul viitor al reducerilor de dobândă va depinde de evoluția inflației, a politicilor comerciale globale și a riscurilor de securitate în Europa.