Helvetas Moldova a lansat concursul de desen cu tema „Ce vreau să mă fac când voi fi MARE”. Află detalii

Helvetas Moldova invită copiii și adolescenții creativi să-și imagineze viitorul și să împărtășească viziunea lor artistică în cadrul unui concurs de desen cu tema „Ce vreau să mă fac când voi fi MARE”. Concursul își propune să inspire și să susțină aspirațiile copiilor, oferindu-le o platformă unde se pot expune, iar talentul lor va fi premiat.

Participanții cu vârste între 6 și 17 ani sunt încurajați să-și deseneze meseria de vis și să își împărtășească creațiile pe pagina de Facebook a Helvetas Moldova. Pentru a intra în concurs, copiii trebuie să urmeze pași simpli: să creeze un desen pe tema dată, să facă o fotografie a lucrării și să o încarce ca un comentariu la postarea concursului. De asemenea, trebuie să aprecieze pagina Helvetas Moldova și să distribuie postarea.

Concursul promite premii atractive pentru cele mai votate desene din fiecare categorie de vârstă:

Vârsta 6-9 ani: Constructor LEGO pentru copii
Vârsta 10-13 ani: Set de artă complet cu șevalet de birou
Vârsta 14-17 ani: Rucsac modern pentru laptop

Termenul limită pentru trimiterea desenelor este 1 iunie curent, iar câștigătorii vor fi anunțați pe 3 iunie. Cele mai inspirate lucrări vor fi prezentate într-un album foto special pe pagina de Facebook a Helvetas Moldova.

Părinții sunt încurajați să participe activ, postând creațiile copiilor în cazul în care aceștia nu dețin un cont de Facebook. Helvetas Moldova așteaptă cu nerăbdare să descopere talentele tinere și să celebreze imaginația lor bogată.

Pentru mai multe detalii și regulamentul concursului, accesați acest LINK!

#Helvetas #copii #concurs

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.