Businessul își retrage valuta din conturi! Reducere cu 25,4% a volmului economiilor

În mai 2023, comparativ cu luna precedentă, depozitele în moneda națională ale persoanelor juridice s-au majorat cu 27,6 la sută, iar depozitele în valută s-au diminuat cu 25,4 la sută, respectiv. Depozitele în moneda națională ale persoanelor juridice au constituit 752,7 milioane lei, iar cele în valută – 404,1 milioane lei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Rata medie la depozitele atrase în moneda națională de la persoanele juridice s-a micșorat cu 0,72 puncte procentuale până la nivelul de 6,29 la sută. În același timp, rata medie la depozitele atrase în valută s-a micșorat cu 0,20 puncte procentuale și a constituit 1,36 la sută.

În luna mai 2023, depozitele noi atrase la termen au constituit 3,8 miliarde de lei, majorându-se cu 19,4 la sută față de luna aprilie 2023. Depozitele atrase în moneda națională au înregistrat o pondere majoră de 67,1 la sută și au constituit 2,6 miliarde de lei, în creștere cu 32,1 la sută față de luna precedentă.

Din perspectiva termenelor de plasare, cea mai mare pondere a revenit depozitelor cu termene de la 6 până la 12 luni, reprezentând o pondere de 41,6 la sută din totalul depozitelor la termen. Depozitele persoanelor fizice, atrase la aceste termene, au constituit 32,2 la sută din totalul depozitelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#valută #depozite #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) a venit cu o reacție la acuzațiile lansate de Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA), potrivit cărora ar exista protejare a unor „scheme de corupție” la Agenția Națională Transport Auto (ANTA) și termeni restrânși de consultare a modificărilor din Codul Transportului Rutier, scrie REALITATEA.md.

„Organizațiile profesionale promovează interesele economice ale membrilor lor, iar rolul Ministerului este de a echilibra aceste interese cu cele ale comunităților locale și ale statului”, a comentat Ministerul, referindu-se la criticile transportatorilor.

Autoritatea confirmă că în Republica Moldova aproximativ 300 de localități nu beneficiază de servicii regulate de transport și că a fost inițiat „un proces de analiză și consultare a cadrului normativ din domeniu, ca urmare a sesizărilor acumulate și a necesității de a adapta programele de transport la realitățile din teritoriu”.

MIDR precizează că reprezentanții asociațiilor de profil au fost invitați la discuții, ultima întrevedere având loc în luna noiembrie, iar propunerile parvenite „vor fi analizate și integrate în măsura în care sunt compatibile cu interesul public”.

Ministerul a reiterat că obiectivul demersului rămâne construirea unui sistem de transport funcțional, transparent și predictibil, care să permită autorităților intervenția acolo unde nevoile populației nu sunt acoperite.

De asemenea, MIDR subliniază că „unele direcții pot genera reacții emoționale, mai ales atunci când afectează interese economice sau poziții dominante” și că astfel de reacții fac parte din dinamica normală a reformelor. Protestele și exprimarea nemulțumirii publice sunt considerate firești într-o democrație, dar soluțiile durabile „se construiesc prin dialog profesional și compromis responsabil”.

Ministerul precizează că rămâne deschis consultărilor, iar inițiativa legislativă va parcurge „toate etapele de transparență decizională prevăzute de lege, într-un proces asumat, verificabil și orientat exclusiv spre interesul public”.

Reacția vine după ce, luni, APOTA a adresat o scrisoare premierului Alexandru Munteanu, în care a reclamat presupuse scheme la nivelul Agenției Naționale Transport Auto (ANTA), pretinsa protejare a acestora de către ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, precum și termeni restrânși pentru consultarea noului proiect al Codului Transportului Rutier. Transportatorii au solicitat o audiență la prim-ministru și au amenințat Guvernul cu noi proteste.