Businessul își retrage valuta din conturi! Reducere cu 25,4% a volmului economiilor

În mai 2023, comparativ cu luna precedentă, depozitele în moneda națională ale persoanelor juridice s-au majorat cu 27,6 la sută, iar depozitele în valută s-au diminuat cu 25,4 la sută, respectiv. Depozitele în moneda națională ale persoanelor juridice au constituit 752,7 milioane lei, iar cele în valută – 404,1 milioane lei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Rata medie la depozitele atrase în moneda națională de la persoanele juridice s-a micșorat cu 0,72 puncte procentuale până la nivelul de 6,29 la sută. În același timp, rata medie la depozitele atrase în valută s-a micșorat cu 0,20 puncte procentuale și a constituit 1,36 la sută.

În luna mai 2023, depozitele noi atrase la termen au constituit 3,8 miliarde de lei, majorându-se cu 19,4 la sută față de luna aprilie 2023. Depozitele atrase în moneda națională au înregistrat o pondere majoră de 67,1 la sută și au constituit 2,6 miliarde de lei, în creștere cu 32,1 la sută față de luna precedentă.

Din perspectiva termenelor de plasare, cea mai mare pondere a revenit depozitelor cu termene de la 6 până la 12 luni, reprezentând o pondere de 41,6 la sută din totalul depozitelor la termen. Depozitele persoanelor fizice, atrase la aceste termene, au constituit 32,2 la sută din totalul depozitelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#valută #depozite #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.