HoReCa în pragul unei noi crize. MĂR: Prețurile în restaurante vor crește cu 30%, dacă statul nu va oferi compensații

12 Nov. 2021, 15:49
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
12 Nov. 2021, 15:49 // Slider //  MD Bani

În contextul creșterii prețului la gazul natural și lipsa compensațiilor din partea statului, Asociația „MĂR” anunță că HoReCa se va lovi de o nouă criză, iar restaurantele vor fi nevoite să mărească prețurile.

În contextul creșterii semnificative a prețurilor la gaze (de 2,4 ori – de la 4.64 lei/m3 la 11,08 lei/m3) și având în vedere că, Guvernul Republicii Moldova nu ia în calcul măsuri de compensare pentru agenții economici, sectorul HoReCa se va lovi de o nouă criză, se arată într-o postare pe Facebook.

În prezent, în urma restricțiilor aprobate de către Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică, HoReCa activează la o capacitate de 30%. Unitățile administrativ-teritoriale care au o populație mai mare, o activitate economică sporită și o centrare a unităților de alimentație publică, se află în Cod Roșu, care presupune: activitatea la 50% din capacitatea sălii de deservire, intrarea doar pe bază de certificat COVID, interzicerea evenimentelor private.
În postarea de pe Facebook, Asociația atenționează că în urma creșterii prețului la gaz vor urma și alte majorări în lanț, ceea ce va conduce la un deviz de cheltuieli mai mari pentru restaurante.
Majorările în lanț, care se vor produce în urma scumpirii gazului, vor crește devizul de cheltuieli ale restaurantelor. Cheltuielile pentru serviciile comunale vor crește de minim 3 ori și vor ajunge să se reflecte în prețul produsului – se așteaptă majorări cu 30 la sută. Teoretic, introducerea cheltuielilor în prețul bucatelor ar acoperi sumele exorbitante pe care trebuie să le compenseze fiecare local. În același timp, instituțiile de alimentație publică vor păstra aceeași capacitate de lucru, dar, vor avea mai puțini oaspeți. Cetățenii se vor orienta spre acoperirea cheltuielilor primare, în special în perioada rece a anului, precum: achitarea serviciilor comunale, hrană, îmbrăcăminte și alte necesități personale.
Din aceste considerente, numărul clienților din restaurante va scădea considerabil, ceea ce va duce la falimentarea lor.
În prezent, o persoană cheltuie pentru divertisment (inclusiv frecventarea unităților de alimentație publică) 4% din venituri. Astfel, odată cu majorarea prețurilor în lanț, inclusiv majorarea prețurilor în restaurante, va scădea numărul consumatorilor și cecul mediu de consum.
Astfel, în situația creată, MĂR vine cu un nou apel către autorități de a oferi suportul agenților economici.
În acest context, intervenția și suportul autorităților pentru un sector important al economiei este imperios necesar. Sperăm că autoritățile își vor revizui decizia de a nu subvenționa agenții economici și vor susține un sector al economiei, care în urma pandemiei este la limita falimentului.

Realitatea Live

17 Nov. 2025, 17:54
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
17 Nov. 2025, 17:54 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII