Hoții de lemn s-au servit din pădurile statului. Ministerul Mediul vrea să interzică temporar exportul

Ministerul Mediului vrea să interzică temporar exportul de lemn ca urmare a statisticilor îngrijorătoare. A înaintat și o hotărâre de Guvern care urmează să fie aprobată în una din ședințele ulterioare.

Decizia a fost luată urmare a examinării datelor statistice cu privire la exportul definitiv (procedura vamală 1000) de masă lemnoasă, scrie ecopresa.md.

„Constatăm că în perioada anilor 2015-2016, până la aplicarea hotărârii de Guvern sus-menționate, cantitatea exportului reprezenta cca 13,3 mii tone per an. În perioada imediată introducerii sistării exportului, s-a înregistrat diminuarea cantității exportate cu aproximativ 60%, iar pe parcursul anilor următori se atestă revenirea la cantitățile exportate anterior sistării exportului, fapt ce denotă un potențial risc de ocolire e prohibiției existente la export de masă lemnoasă”, se spune în anunțul Ministerului.

Hotărârea nr. 664 din 27-05-2016 cu privire la sistarea temporară a exportului de masă lemnoasă a fost aprobată în scopul conservării resurselor naturale epuizabile, refacerii suprafeţei forestiere şi respectării dreptului oricărei persoane la un mediu ecologic şi sănătos, precum şi în vederea reglementării exportului de masă lemnoasă recoltată în Republica Moldova şi minimalizării tăierilor ilicite.

Potrivit acesteia, s-a sistat temporar exportul masei lemnoase încadrate la pozițiile tarifare 4403, 4404 20, 4406 şi 4407 91-4407 99 din Nomenclatura combinată a mărfurilor.

Doritorii de a veni cu propuneri o pot face până la data de 02 februarie 2022, în format electronic, la adresa: nicolina.cramarenco@mediu.gov.md.

#ministerul mediului #lemn #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.