Hoții de miliard au huzurit peste Atlantic! Unul din „greii” din SUA spune cum pot fi prinși: Consolidați instituțiile

Mai multe persoane implicate în delapidarea averii statului și-au găsit refugiu temporar SUA. Or, președintele Parteneriatului pentru Democrație din Camera Reprezentanților a Congresului SUA, David Price spune că recuperarea bunurilor poate fi făcută doar prin consolidarea instituțiilor democratice ale Republicii Moldova.

Potrivit lui Price, este nevoie de consolidat instituțiile democratice. „Această activitate de consolidare a instruiților a început în relațiile cu fostele state comuniste încă în anii 90 când am devenit membru al Congresului SUA”.

”Republica Moldova se află într-o bună companie cu țările cu care cooperăm noi. La început a fost Polonia, Cehia, Letonia, Lituania după care a urmat Armenia Georgia și Ucraina. Sunt state car vor să își dezvolte instituțiile democratice. Această luptă niciodată nu va putea fi câștigată. Aceasta este scumpul nostru să dezvoltăm instruiți democratice să funcționeze bine și să asigure reziliența”, a punctat Price.

După plecarea de la guvernare, în iunie 2019, fostul lider PD, Vlad Plahotniuc, acuzat de implicarea în furtul miliardului, a plecat în SUA. Ulterior acesta a cerut azil politic, însă cererea i-a fost refuzat fiind declarat persona non grata în SUA. În prezent acesta s-ar afla în Cipru, partea turcă a insulei.

#hoti #miliard #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.