Hrăpărețul Șor, îngenunchiat de Consiliul Concurenței. L-au ars cu o amendă de milioane

Consiliul Concurenței a amendat compania „Avia Invest” SRL (operatorul Aeroportului Internațional Chișinău) cu 31,21 miloane lei pentru că nu a executat la timp decizia anterioară a Consiliului din 2020 care a constatat practici abuzive în raport cu altă companie.

Consiliul Concurenței a constatat două practici abuzive implementate de „Avia Invest” SRL în raport cu întreprinderea „MGH Ground Handling” SRL (una din întreprinderile care prestează servicii de handling la sol în cadrul Aeroportului Internațional Chișinău).

Aceste practici s-au manifestat prin: 1) impunerea inechitabilă şi nejustificată a termenului de valabilitate a contractului de locațiune și 2) prin aplicarea diferențiată a tarifelor pentru prestarea serviciilor de locațiune întreprinderilor de handling la sol.

Pentru încălcările comise, Consiliul Concurenței a sancționat în 2020 compania „Avia Invest” SRL cu 31,63 milioane lei și a obligat „Avia Invest” SRL, până la sfârșitul anului 2020, să înlăture încălcările constatate și să informeze Consiliul Concurenței despre executarea acestor obligații până la la sfârșitul anului 2020.

De asemenea, Consiliul Concurenței a decis că va aplica din 01.01.2021, penalitatea cu titlu cominatoriu în mărime de 5 % din cifra de afaceri zilnică medie realizată în anul anterior sancționării, pentru fiecare zi de întârziere a executării în termen a obligațiilor prescrise în Decizia din 17.09.2020.

Urmare a monitorizării executării acelei Deciziei, Consiliul Concurenței a constatat că „Avia Invest” SRL, în perioada 01.01.2021-31.12.2021, nu a executat obligația prescrisă în ceea ce privește încetarea comiterii încălcării cu privire la aplicarea diferențiată a tarifelor pentru prestarea serviciilor de locațiune întreprinderilor de handling la sol.

Acordul de concesiune a Aeroportului Chișinău a fost semnat pe 30 august 2013, între Agenția Proprietății Publice și compania Avia Invest, fondată pe 2 august 2013, cu un capital social de 85,1 milioane de lei, divizat în părți egale între societatea pe acțiuni Habarovski Aeroport și holdingul Kolomenski Zavod.

Ambii fondatori erau din Rusia și în spatele lor aparent se aflau două grupări oligarhice. La Kolomenskii Zavod coproprietar era Serghei Glinca, un prosper om de afaceri moldovean (locul 154 în topul Forbes 2013 al celor mai bogați ruși). Doar că deja pe 30 august 2013 acesta nu mai era asociat la Avia Invest, locul fiind luat de compania Komaksavia din Moscova,

În același timp, în șase ani de când a luat în concesiune Aeroportul, firma Avia Invest SRL și-a schimbat de câteva ori proprietarii.

Aerportul a trecut prin mâna mai multor acționari din zone off shore, ca într-un final beneficiar al acestui proiect să devină fugarul Ilan Șor, acuzat de delapidarea Băncii de Economii, Unibank și Banca Socială.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Aeroport #amenda #consiliul concurentei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.