Igor Dodon, după consultările la Președinție: A vorbi despre scenarii politice ar fi inuman. Discutăm diferite scenarii

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova rămâne și în continuare pe poziția înaintării Marianei Durleșteanu la funcția de prim-ministru. Declarația a fost făcută de președintele PSRM, Igor Dodon, după consultările cu șeful statului, deja după anunțul Marianei Durleșteanu că nu-și mai dorește desemnarea la funcția de prim-ministru. Prins pe picior greșit, Igor Dodon a spus că discută cu Mariana Durleșteanu „diferite scenarii, inclusiv politice”, iar asta chiar dacă, la începutul intervenției sale a menționat că „șa această etapă, să vorbim despre scenarii politice în condiții de pandemie, ar fi inuman și incorect”.

Ieșit după consultările președintelui Maia Sandu cu „grupurile și fracțiunile parlamentare”, Igor Dodon nefiind parte a fracțiunii PSRM în condițiile în care nu are mandatul de deputat, acesta a menționat că „în sfârșit, a început un dialog între principalii lideri politici din Republica Moldova, care de fapt, trebuiau să inițieze acest dialog mai devreme”. „Mă bucur că astăzi a avut loc această întrevedere pentru a încerca să găsim soluții din crizele politice, constituționale, epidemiologice din Republica Moldova”, a opinat Dodon.

Astfel, acesta a spus că, din punctul său de vedere, „la această etapă, să vorbim despre scenarii politice în condiții de pandemie, când zeci de oameni pleacă din viață zilnic din cauza COVID-ului, ar fi inuman, incorect și sunt ferm convins că cetățenii așteaptă de la noi în primul rând să prioritizăm agenda noastră a celor care conduc statul, fie din instituția prezidențială, fie că sunt în Parlament”.

„Noi am înaintat o candidatură la funcția de prim-ministru și rămân pe poziția că numirea unui guvern cu funcții depline ar putea să facem față pandemiei mai eficient. Candidatura are susținerea în continuare. Dacă vor fi alte candidaturi propuse de partidele parlamentare sau de către instituția prezidențială, noi suntem gata să le examinăm. Scenarii politice, alegeri parlamentare anticipate, ar fi un compromis așa cum și l-ar dori și instituția prezidențială și Partidul Socialiștilor. Evident că nu așa cum și le dorea cineva în luna aprilie sau mai. Aceste scenarii nu sunt valabile. Mai târziu, în toamnă, putem să discutăm, dar doar după ce suntem siguri că facem față crizei pandemice”, a mai spus președintele PSRM, precizând că ar vedea posibilitatea de a intra în campania electorală doar după vaccinarea a 300-400 mii de cetățeni, scrie realitatea.md.

„Tot ceea ce ține de scenariile politice, alegeri anticipate, da, noi suntem consecvenți, dar după ce suntem siguri că cei care strănută sunt sănătoși, sunt vaccinați și nu prezintă un pericol pentru cei din jur”, a mai spus Dodon după ce a strănutat cineva din preajmă.

Cât ține de anunțul făcut de Mariana Durleșteanu privind retragerea sa, Igor Dodon a spus că discută cu aceasta „diferite scenarii, inclusiv politice”, dar fără nu a dorit să deschidă parantezele. „De aceea, încă o dată vă spun, în Parlament există majoritate parlamentară și posibilitatea de a susține un candidat la funcția de prim-ministru”, a conchis fostul șef al statului.

#Mariana Durlesteanu #alegeri #Igor Dodon

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.