Igor Grosu și-a făcut publică echipa guvernamentală. Deputați, consilieri prezidențiali și ex-candidați

Igor Grosu, candidatul la funcția de prim-ministru, desemnat de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și-a prezentat echipa pentru Guvern. Echipa guvernamentală și programul de guvernare urmează să fie prezentate în plenul Parlamentului.

Igor Grosu este președintele Partidului Acțiune și Solidaritate. Din 2019 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Președintele Fracțiunii PAS și Membru al Consiliului Suprem de Securitate. În perioada 2012-2015 a fost viceministru al educației în echipa Maiei Sandu și consilier principal de stat în domeniul educației. A coordonat Reforma Educației în Moldova, reformarea examenelor de Bacalaureat și combaterea corupției în educație. A activat în calitate de expert și lider de proiecte în cadrul Ministerului Economiei și Comerțului. A condus mai multe programe de gestiune a asistenței externe în Republica Moldova. A coordonat secretariatul Consiliului Național pentru Participare și are o experiență vastă de lucru cu organizațiile societății civile. În perioada 2005-2011 a fost membru de birou al organizației Amnesty International. Este absolvent al Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Istorie. Este căsătorit și are 3 copii.

Natalia Gavrilița este vicepreședinta Partidului Acțiune și Solidaritate. În 2019, a fost ministra Finanțelor în guvernul condus de Maia Sandu. În perioada 2015–2019, a fost director general al Fondului Global pentru Inovare. A activat ca secretar de stat al Ministerului Educației, în perioada 2013-2015. A mai deținut funcția de șefă a Departamentului politici și dezvoltare macroeconomică în cadrul Ministerului Economiei și Comerțului și șefă a Departamentului politici și coordonarea asistenței externe din cadrul Cancelariei de Stat. Pe parcursul carierei sale a activat ca expertă internațională pentru Banca Mondială, IFC, UNICEF și alte organizații internaționale. Natalia Gavrilița este licențiată în drept internațional și are un masterat în politici publice la Școala de Guvernare J.F. Kennedy a Universității Harvard. Este căsătorită și are un copil.

Viorel Cibotaru este un expert în securitate și reglementarea conflictelor, fost Ministru al Apărării. În calitate de Director de Program al Institutului de Politici Publice a condus un număr de proiecte și cercetări în domeniul de reintegrare și consolidarea măsurilor de încredere pe ambele maluri ale Nistrului. Este co-fondatorul Centrul de Informare și Documentare privind NATO. Din 2006 este directorul Institutului European pentru Studii Politice. Viorel Cibotaru este doctor în Filologie, publicist, profesor universitar, absolvent al facultății de jurnalism al USM.

Mihai Popșoi este vicepreședintele Partidului Acțiune și Solidaritate și vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova. Este doctorand în studii politice în cadrul Universității din Milano. Este membru al Asociației pentru Politică Externă din Moldova. Între 2010 și 2014, a activat în calitate de analist politic în secția politico-economică a Ambasadei Statelor Unite în Republica Moldova, iar anterior a activat în cadrul Centrului de Informare și Documentare privind NATO. Mihai Popșoi și-a făcut studiile de licență și masterat în relații internaționale la Universitatea de Stat din Moldova și mai deține o diplomă de masterat în politici publice de la Universitatea York, Marea Britanie și Universitatea Central Europeană.

Andrei Spînu este Secretar general al Administrației Președintelui Republicii Moldova și secretar general al Partidului Acțiune și Solidaritate. În 2019, a deținut funcția de Secretar general al Guvernului Republicii Moldova, iar în perioada 2015–2016 a fost viceministru al Tineretului și Sportului. Este antreprenor în domeniul tehnologiilor informaționale cu un portofoliu de companii internaționale și cofondator al organizațiilor pentru dezvoltarea antreprenoriatului Dreamups Innovation Campus și JCI Chișinău. Andrei Spînu este licențiat în business și administrarea afacerii, iar din 2018 urmează un program de masterat în domeniul guvernării la Harvard University Extension School.

Anatolie Nosatîi este militar decorat cu experiență de peste 30 de ani în Armata Națională și structuri militare internaționale. Până în 2020, a fost șeful Direcției operații al Marelui Stat Major al Armatei Naționale. În perioada 2014–2018, a fost ofițer militar în cadrul Departamentului pentru operațiuni de menținere a păcii al ONU din New York. A fost șef al Statului Major în Comandamentul Forțelor de Reacție Rapidă și Comandamentul Forțelor Terestre, comandant de batalion în cadrul Institutului Militar și comandant al Batalionului 22 de menținere a păcii. Anatolie Nosatîi a absolvit Institutul Militar de Arme Întrunite din Odesa și are un masterat în strategii de securitate națională de la Universitatea Națională de Apărare din SUA. Este decorat cu Ordinul “Credință Patriei” și “Meritul Militar”, Medalia Internațională a Organizației Națiunilor Unite pentru participarea la misiunile ONU, și Medalia ”Steaua de Bronz” pentru participarea în două misiuni umanitare post-conflict din Irak.

Anatolie Topală este secretarul general al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. În perioada 2015–2019, a condus Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, iar din 2013 până în 2015 a fost director al Agenției de Asigurare a Calității. Are o experiență bogată în domeniul academic, activând în calitate de șef al Departamentului de studii al Universității de Stat din Moldova și prodecan al Facultății de Matematică și Informatică a USM. Anatolie Topală este conferențiar universitar și doctor în științe fizico-matematice. Vorbește engleza, franceza și rusa.

Ala Nemerenco, medic de profesie, este în prezent consilieră a Președintelui Republicii Moldova în domeniul sănătății. În 2019, a fost ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. A activat în cadrul Oficiului de țară a Organizației Mondiale a Sănătății, a fost consultantă a Organizației Mondiale a Sănătății și altor organizații internaționale în Balcani și Asia Centrală, și consilieră personală al ministrului Sănătății din România. În trecut a fost directoare a Clinicii Universitare de Asistență Medicală Primară. Ala Nemerenco a activat în calitate de conferențiar universitar al Școlii de Management și Sănătate Publică a USMF “Nicolae Testemițanu”, este doctor în medicină, are peste 50 de articole și lucrări științifice publicate în țară și peste hotare, este autoare și coautoare a 11 manuale, îndrumări metodice, ghiduri și protocoale. În 2015-2019, a fost consilieră municipală, președinta Comisiei protecție socială, ocrotirea sănătății, educație, cultură și mass-media în Consiliul Municipal Chișinău. În 2010, a fost decorată cu Ordinul ”Gloria Muncii”.

Ana Revenco este consiliera Președintelui Republicii Moldova în domeniul apărării și securității naționale și Secretar al Consiliului Suprem de Securitate. A activat în calitate de directoare executivă a Centrului Internațional “La Strada” Moldova. În perioada 2012-2015, a fost șefa Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane al Inspectoratului General de Poliție al MAI, iar în 2013–2015, a fost responsabilă din partea IGP pentru organizarea implementării planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Ana Revenco este licențiată în relații economice internaționale, deține un masterat în administrarea organizațiilor non-profit și este parte a grupului de experți al Consiliului Europei pentru monitorizarea implementării Convenției Europene împotriva traficului de persoane. Este decorată cu distincția președintelui Republicii Moldova “Meritul Civic”.

Sergiu Litvinenco este membru fondator și vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate. În 2019 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Din iunie până în noiembrie 2019 a fost președinte al Comisiei juridice numiri și imunități, ulterior membru al acestei comisii. În cadrul activității din Parlament, a elaborat și promovat acte normative referitoare la realizarea reformei justiției și pentru combaterea corupției, din domeniul electoral (anularea sistemului electoral mixt) și cel al administrației publice. Până la alegerea în Parlament, a activat în sistemul administrației publice și în cadrul mai multor proiecte finanțate de Banca Mondială, UNDP, UNICEF. De asemenea, a activat în cadrul Unității de reformare a administrației publice centrale din cadrul Cancelariei de Stat și a oferit consultanță juridică Comisiei Naționale de Integritate, Ministerului Educației, Centrului de Guvernare Electronică etc. A mai fost expert în cadrul proiectelor de dezvoltare a capacităților Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene și Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova. Sergiu Litvinenco este licențiat în drept și are o vastă expertiză profesională în domeniul dreptului și administrației publice.

Vladimir Bolea este vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate. Din 2019 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, membru în Comisia parlamentară agricultură și industrie alimentară. În Parlament, lucrează pentru interesele agricultorilor, promovează suspendarea obligațiilor financiare pentru gospodăriile țărănești, a inițiat procedura de perfecționarea codului funciar și luptă contra abuzurilor în domeniul agricol și construcțiilor. Este expert și antreprenor în domeniul agro-alimentar cu o experiență de peste 20 de ani. Este licențiat în istorie și drept, cu masterat în drept economic. A activat în calitate de instructor în economie la Școala de Studii Avansate în Jurnalism din Chișinău.

#candidati #Guvern #lista

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.