Importurile de fasole explodează în Moldova, depășind exporturile de peste 2,3 ori

O analiză a exportului și importului de fasole în și din Republica Moldova, bazată pe date statistice din ultimii 4,5 ani, de la începutul anului 2020, arată că în această perioadă au fost exportate 2.265,2 tone de fasole, cu o valoare totală de 49.907.953 lei. Exporturile au fost realizate către 14 țări, printre care liderul incontestabil este Sudanul de Sud, cu 41% din totalul exporturilor de fasole (921 tone), urmat de Belarus cu 19% și Macedonia de Nord cu 17%. Aceste trei țări reprezintă 77% din totalul exporturilor de fasole ale Moldovei, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Exporturile de fasole au fost efectuate anual către aceste țări, precum și către Germania, deși în cantități semnificativ mai mici (2,2%). Pe parcursul perioadei analizate, 21 de companii din Moldova au participat la exportul de fasole.

„În același timp, în aceeași perioadă, Moldova a importat 5.154 de tone de fasole, cu o valoare totală de 93.026.342 lei. Prețul mediu de import al fasolei a fost de 34.778 lei pe tonă. Tendințele arată o creștere anuală a importurilor, cu 90% din fasole importată provenind din Ucraina, Turcia și Kârgâzstan, Ucraina fiind responsabilă pentru 79% din totalul importurilor”, spune Rija.

Din cele 83 de companii străine care au importat fasole în Moldova, cinci companii au realizat 72% din volumul total de importuri. Printre acestea se numără GOLD EXIM LTD și AGROLIDER EUROPE UCRAINA. Pe plan local, 45 de companii moldovenești au importat fasole, iar patru dintre acestea au asigurat 80% din importuri, inclusiv VITALCOMUS SRL cu 52% din total.

Pe parcursul perioadei analizate, cantitatea importată a depășit exporturile de fasole din Moldova de 2,27 ori sau cu 127%, tendință observată anual. În 2023, importurile au depășit exporturile aproape de trei ori. În ceea ce privește valoarea totală în lei, importurile au depășit exporturile de 1,86 ori sau cu 86%. Prețul mediu de import a fost cu 23% mai mare decât prețul mediu de export, indicând necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine acest dezechilibru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fasole #import #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Planurile companiilor rusești de a atrage finanțare ieftină pe piața datoriilor din China s-au lovit de opoziția băncilor și investitorilor locali, care evită astfel de tranzacții din cauza riscului sancțiunilor occidentale, relatează Reuters, citând surse familiare situației.

După ce Rusia a fost exclusă de pe piețele de capital occidentale la începutul războiului din Ucraina, mari corporații de stat precum Rosatom și Gazprom au luat în calcul lansarea de obligațiuni denominate în yuani („panda bonduri”), în urma vizitei președintelui Vladimir Putin la Beijing din septembrie. Companiile sperau să atragă finanțare mai ieftină, uneori legată de contracte comerciale, scrie TheMoskowTimes.

Totuși, bancherii și investitorii chinezi s-au arătat sceptici. Surse citate de agenție afirmă că pregătirile au loc, dar nu există progrese, deoarece instituțiile financiare din China se tem de sancțiuni secundare. „Proiectele nu pot fi avansate, în pofida discuțiilor de peste un an”, a declarat un manager chinez, referindu-se la lipsa de progres în cazul Rosatom și Rusal.

Chiar și investitori instituționali chinezi spun că nu ar cumpăra astfel de obligațiuni din cauza riscurilor geopolitice. În plus, marii brokeri de stat din China au încetat orice tranzacții legate de Rusia încă din 2022, iar cele patru bănci de stat de top au refuzat să fie organizatori de emisiuni pentru companiile rusești.

Juristul Zhan Kai, de la Yuanda China Law Offices, a subliniat că nu există bariere legale pentru emisiunea de panda bonduri de către firmele rusești, atâta timp cât acestea nu figurează pe listele negre americane. „Dar bancherii și traderii locali se tem să devină intermediari sau cumpărători. În cele din urmă, piața decide, dar nu există apetit pentru obligațiuni rusești în China”, a precizat el.

Un oficial rus citat de Reuters a recunoscut că problema principală rămâne lipsa cumpărătorilor. „Companiile mari lucrează la structuri de plasamente, statul doar sprijină cu infrastructura, însă băncile chineze ezită”, a spus acesta.

Până acum, singura companie rusă care a reușit să emită panda bonduri a fost Rusal, în 2017. De atunci, niciun alt emitent rus nu a intrat pe piața chineză, deși în primele șapte luni din 2025, 35 de companii străine au plasat obligațiuni în China în valoare de 16,3 miliarde dolari, iar în 2024 volumul total a atins un record de 194,8 miliarde yuani.

Potrivit analiștilor, chiar și în contextul unei „țări prietenoase” precum China, riscurile geopolitice persistă, iar procesul de acces pentru firmele rusești pe piața obligațiunilor în yuani ar putea dura ani de zile.