Importurile de fasole explodează în Moldova, depășind exporturile de peste 2,3 ori

O analiză a exportului și importului de fasole în și din Republica Moldova, bazată pe date statistice din ultimii 4,5 ani, de la începutul anului 2020, arată că în această perioadă au fost exportate 2.265,2 tone de fasole, cu o valoare totală de 49.907.953 lei. Exporturile au fost realizate către 14 țări, printre care liderul incontestabil este Sudanul de Sud, cu 41% din totalul exporturilor de fasole (921 tone), urmat de Belarus cu 19% și Macedonia de Nord cu 17%. Aceste trei țări reprezintă 77% din totalul exporturilor de fasole ale Moldovei, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Exporturile de fasole au fost efectuate anual către aceste țări, precum și către Germania, deși în cantități semnificativ mai mici (2,2%). Pe parcursul perioadei analizate, 21 de companii din Moldova au participat la exportul de fasole.

„În același timp, în aceeași perioadă, Moldova a importat 5.154 de tone de fasole, cu o valoare totală de 93.026.342 lei. Prețul mediu de import al fasolei a fost de 34.778 lei pe tonă. Tendințele arată o creștere anuală a importurilor, cu 90% din fasole importată provenind din Ucraina, Turcia și Kârgâzstan, Ucraina fiind responsabilă pentru 79% din totalul importurilor”, spune Rija.

Din cele 83 de companii străine care au importat fasole în Moldova, cinci companii au realizat 72% din volumul total de importuri. Printre acestea se numără GOLD EXIM LTD și AGROLIDER EUROPE UCRAINA. Pe plan local, 45 de companii moldovenești au importat fasole, iar patru dintre acestea au asigurat 80% din importuri, inclusiv VITALCOMUS SRL cu 52% din total.

Pe parcursul perioadei analizate, cantitatea importată a depășit exporturile de fasole din Moldova de 2,27 ori sau cu 127%, tendință observată anual. În 2023, importurile au depășit exporturile aproape de trei ori. În ceea ce privește valoarea totală în lei, importurile au depășit exporturile de 1,86 ori sau cu 86%. Prețul mediu de import a fost cu 23% mai mare decât prețul mediu de export, indicând necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine acest dezechilibru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fasole #import #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.