Aurul roșu sparge recorduri: cea mai mare creștere anuală din ultimul deceniu

30 Dec. 2025, 09:31
 // Categoria: Slider // Autor:  Grîu Tatiana
30 Dec. 2025, 09:31 // Slider //  Grîu Tatiana

Cuprul încheie anul 2025 „în flăcări”, fiind pe cale să înregistreze cea mai mare creștere anuală din ultimul deceniu, pe fondul unui cumul de factori care au tensionat piața globală. În decembrie, metalul a atins un record de peste 12.000 de dolari pe tonă la Bursa Metalelor de la Londra (LME), iar pe ansamblul anului cotațiile sunt cu peste o treime mai mari, scrie mediafax.ro.

Un factor-cheie a fost politica comercială a SUA. Anunțurile privind posibile tarife vamale au declanșat o cursă a importatorilor americani, care au încercat să aducă volume mari de cupru înainte de introducerea eventualelor taxe. Această presiune a creat un decalaj semnificativ între prețurile de pe piața Comex și reperul global de la Londra, menținând incertitudinile și pentru 2026.

Problemele de ofertă au amplificat trendul. Accidentele și revizuirile în scădere ale producției la unele dintre cele mai mari mine au alimentat temerile că oferta globală nu ține pasul cu cererea, iar piața a reacționat rapid prin noi maxime de preț.

În același timp, cererea structurală continuă să crească. Cuprul este esențial pentru rețelele electrice, energia regenerabilă, vehiculele electrice și centrele de date pentru inteligența artificială, iar analiștii avertizează că, pe termen mediu, cererea ar putea depăși oferta.

Pentru 2026, analiștii anticipează prețuri ridicate, în pofida unei posibile încetiniri a cererii din China. Riscurile rămân legate de noi tarife comerciale, întreruperi de producție și subinvestiția în mine noi, ceea ce ar putea menține presiunea asupra costurilor pentru industrie și consumatori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.