Importurile de fasole explodează în Moldova, depășind exporturile de peste 2,3 ori

21 Aug. 2024, 11:33
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Aug. 2024, 11:33 // Actual //  bani.md

O analiză a exportului și importului de fasole în și din Republica Moldova, bazată pe date statistice din ultimii 4,5 ani, de la începutul anului 2020, arată că în această perioadă au fost exportate 2.265,2 tone de fasole, cu o valoare totală de 49.907.953 lei. Exporturile au fost realizate către 14 țări, printre care liderul incontestabil este Sudanul de Sud, cu 41% din totalul exporturilor de fasole (921 tone), urmat de Belarus cu 19% și Macedonia de Nord cu 17%. Aceste trei țări reprezintă 77% din totalul exporturilor de fasole ale Moldovei, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Exporturile de fasole au fost efectuate anual către aceste țări, precum și către Germania, deși în cantități semnificativ mai mici (2,2%). Pe parcursul perioadei analizate, 21 de companii din Moldova au participat la exportul de fasole.

„În același timp, în aceeași perioadă, Moldova a importat 5.154 de tone de fasole, cu o valoare totală de 93.026.342 lei. Prețul mediu de import al fasolei a fost de 34.778 lei pe tonă. Tendințele arată o creștere anuală a importurilor, cu 90% din fasole importată provenind din Ucraina, Turcia și Kârgâzstan, Ucraina fiind responsabilă pentru 79% din totalul importurilor”, spune Rija.

Din cele 83 de companii străine care au importat fasole în Moldova, cinci companii au realizat 72% din volumul total de importuri. Printre acestea se numără GOLD EXIM LTD și AGROLIDER EUROPE UCRAINA. Pe plan local, 45 de companii moldovenești au importat fasole, iar patru dintre acestea au asigurat 80% din importuri, inclusiv VITALCOMUS SRL cu 52% din total.

Pe parcursul perioadei analizate, cantitatea importată a depășit exporturile de fasole din Moldova de 2,27 ori sau cu 127%, tendință observată anual. În 2023, importurile au depășit exporturile aproape de trei ori. În ceea ce privește valoarea totală în lei, importurile au depășit exporturile de 1,86 ori sau cu 86%. Prețul mediu de import a fost cu 23% mai mare decât prețul mediu de export, indicând necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine acest dezechilibru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.