O companie aeriană de peste Prut, care zboară la Chișinău, se îndreaptă mai degrabă sub pământ decât către cer

Compania de stat TAROM din România, care operează zboruri și în Republica Mooldova, pe ruta București-Chișinău-București, se confruntă cu o criză financiară serioasă, având nevoie de măsuri drastice pentru a-și redresa situația economică. Într-o mișcare controversată, TAROM a anunțat un plan de restructurare menit să transforme pierderile în profit, dar care include renunțarea la rute profitabile, vânzarea de aeronave și concedieri de personal.

Printre cursele anulate recent se numără zborurile către Londra, o destinație importantă pentru comunitățile românești din străinătate, și unde companiile low-cost, precum Wizz Air, înregistrează câteva zboruri pe zi, profitând din plin de cererea mare. În contrast, TAROM a decis să vândă sloturile de pe aeroportul Heathrow, argumentând că zborurile respective nu erau rentabile.

În contextul acestui plan, TAROM intenționează să vândă patru aeronave Airbus și să reducă numărul de angajați. De asemenea, compania se bazează pe un ajutor de stat pentru a susține planul de restructurare. Flota TAROM, în prezent formată din cinci tipuri de avioane, va fi simplificată pentru a reduce costurile de operare, urmând ca piloții să fie certificați pentru un număr mai mic de tipuri de aeronave.

Proiectul de buget pentru 2024 preconizează o creștere a veniturilor de 30% față de anul precedent și, în sfârșit, obținerea unui profit după decenii de pierderi. Cu toate acestea, rezultatele actuale indică faptul că TAROM nu reușește să țină pasul cu tendințele de creștere ale pieței, în timp ce companiile low-cost continuă să își extindă rutele și să își crească cota de piață.

În prima jumătate a anului, traficul total de pasageri pe aeroporturile din România a crescut cu 5%, atingând 11,8 milioane de pasageri, subliniind expansiunea pieței aeriene, în contrast cu dificultățile întâmpinate de TAROM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarom #zboruri #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Câștigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a ajuns la 16,8 mii lei în trimestrul II al anului 2026, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali însă, după ajustarea cu inflația, avansul a fost de numai 2,34%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Diferența dintre creșterea nominală și cea reală arată că scumpirile au absorbit cea mai mare parte a majorării salariilor. Din datele BNS rezultă că nivelul prețurilor de consum a fost cu aproximativ 6,7% mai mare decât în trimestrul II 2025.

Față de primele trei luni ale anului, salariul mediu brut a crescut cu 5,7%.

Cele mai mari salarii sunt plătite în informații și comunicații, unde media a ajuns la 41.009,6 lei pe lună. Un angajat din IT și comunicații câștigă astfel, în medie, de 2,4 ori mai mult decât media pe economie și de aproape 3,8 ori mai mult decât un angajat din agricultură.

Pe locul doi se situează sectorul financiar și al asigurărilor, cu un salariu mediu de 31,4 mii lei, urmat de producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei calde, cu 24,6 mii lei.

La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu doar 10,8 lei pe lună. În hoteluri și restaurante salariul mediu a fost de 11,7 lei, iar în artă, recreere și agrement – 12.8 mii lei.

Diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură depășește astfel 30 mii de lei lunar.

Cea mai spectaculoasă creștere salarială față de anul trecut a fost raportată în activitățile de servicii administrative și suport – 52,5%, până la 20.079,1 lei. În construcții, salariile au crescut cu 15,5%, iar în informații și comunicații cu 13,1%.

Nu toate majorările nominale au însemnat însă și o creștere a puterii de cumpărare. În administrația publică, de exemplu, salariul mediu a crescut cu numai 2,8%, până la 17.634,6 lei, mult sub ritmul estimat al inflației. În sănătate și asistență socială majorarea a fost de 3,5%, în energie de 4,6%, iar în sectorul financiar de 5,4%. În termeni reali, aceste sectoare au înregistrat practic o diminuare a puterii de cumpărare față de anul trecut.

Diferența dintre sectorul bugetar și cel privat rămâne, de asemenea, considerabilă. În sectorul bugetar salariul mediu brut a fost de 13,8 mii lei, cu 5,1% mai mare decât anul trecut, în timp ce în sectorul real a ajuns la 18 mii lei, după o creștere de 10,2%.

Astfel, salariul mediu din sectorul real este cu aproximativ 4 mii de lei, sau aproape 30%, mai mare decât cel din sectorul bugetar.

În educație, salariul mediu s-a situat la 13.810,5 lei, adică doar 81,7% din media pe economie. În sănătate și asistență socială acesta a ajuns la 18.398,7 lei, iar în administrația publică – la 17, 6 mii lei.

Pe piața muncii, numărul mediu al salariaților a crescut cu 2,5% față de trimestrul II 2025. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în alte activități de servicii, cu 20,4%, serviciile administrative și suport, cu 13,5%, și hoteluri și restaurante, cu 11,1%.

În același timp, unele ramuri industriale au continuat să piardă angajați. Numărul salariaților din industria extractivă s-a redus cu 6,8%, în industria prelucrătoare cu 1,7%, iar în transport și depozitare cu 0,5%.