Importurile Ucrainei de echipamente militare din Turcia au crescut de 30 de ori

Ucraina a primit de aproape 30 de ori mai mult echipament pentru industria de apărare din Turcia în primul trimestru, comparativ cu un an mai devreme, în timpul pregătirilor şi luptelor împotriva invaziei ruse, potrivit datelor oficiale turce, transmite Reuters.

Turcia a exportat în Ucraina produse militare în valoare de 59,1 milioane de dolari în această perioadă, comparativ cu 1,9 milioane de dolari în primul trimestru al anului 2021, arată datele publicate de Adunarea Exportatorilor Turci.

Adunarea, care este o asociaţie industrială, nu a identificat în mod specific echipamentele vândute Ucrainei.
În ultimii ani, Ucraina a cumpărat peste 20 de drone armate Bayraktar TB2 de la compania turcă Baykar şi a comandat alte 16 pe 27 ianuarie. Acest lot a fost livrat la începutul lunii martie.

Membră a alianţei militare NATO, Turcia împarte o graniţă maritimă cu Ucraina şi Rusia în Marea Neagră, are legături bune cu ambele şi s-a oferit să medieze. Deşi a continuat să furnizeze drone Ucrainei, a evitat, de asemenea, să impună sancţiuni împotriva Moscovei.

Preşedintele turc Tayyip Erdogan a criticat în repetate rânduri Rusia pentru invadarea Ucrainei, dar a şi spus clar că doreşte menţinerea canalelor de comunicare cu omologul său rus, Vladimir Putin.

De la lansarea unei invazii care a dezrădăcinat un sfert din populaţia Ucrainei, Rusia nu a reuşit să cucerească un singur oraş important. Moscova îşi descrie acţiunile drept o ”operaţie militară specială”.
Exporturile totale de apărare ale Ankarei au crescut în primul trimestru cu 48,6% faţă de anul precedent, arată datele asociaţiei industriale.

În 2021, Turcia a exportat produse de apărare de 3,224 miliarde de dolari, suma reprezentând o creştere de 41,5% faţă de 2020.

#Echipamente militare #import #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. În același timp, populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

În ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20–64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.