În 2020 au scăzut emisiile de gaze cu efect de seră. Care este motivul

Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la toţi operatorii care intră sub incidenţa sistemului Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) au înregistrat un declin de 13,3% în 2020, comparativ cu 2019, iar cele ale companiilor aeriene au scăzut cu aproape două treimi, a anunţat Comisia Europeană, transmite Reuters.

„Chiar dacă este unul din sectoare cele mai vulnerabile la pandemia de coronavirus (COVID-19), aviaţia a înregistrat cea mai semnificativă reducere a emisiilor, de 64,1%”, a informat Executivul comunitar.

În sectorul energiei, emisiile au scăzut cu 14,9%, în urma consumului mai redus de electricitate şi a înlocuirii producerii de energie pe bază de cărbune cu gazele naturale. Emisiile industriale au înregistrat un declin de 7%, în special în sectorul oţelului, scrie AGERPRES.

Emisiile totale verificate de gaze cu efect de seră de la instalaţiile staţionare, cum ar fi fabricile şi centralele electrice, s-au situat la 1,331 milioane de tone echivalent dioxid de carbon (CO2e) în 2020, un declin de 11,2%.

Emisiile din industria aviaţiei au scăzut la 24,5 milioane de tone echivalent dioxid de carbon, comparativ cu 68,2 milioane de tone CO2 în 2019, a informat Executivul comunitar.

Deşi cererea mai scăzută de energie a ajutat în general la reducerea emisiilor, Comisia Europeană observă că „nu este posibil, cu actualele date, să se determine cât de mult din această reducere poate fi atribuită câştigurilor în eficienţa emisiilor”.

Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) este principalul instrument de politică al UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, impunând centralelor electrice, fabricilor şi companiilor aeriene europene să achiziţioneze certificate de acest fel tot mai costisitoare, în timp ce plafonul numărului de certificate tranzacţionabile scade de la an la an.

Comisia Europeană va propune în iunie o reformă majoră a ETS, având în vedere obiectivul UE de a atinge neutralitatea climatică până în anul 2050, plus obiectivul intermediar al diminuării emisiilor poluante cu cel puţin 55% până în anul 2030 faţă de nivelul anului 1990.

#emisii de gaze #reducere #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.