În 2020 au scăzut emisiile de gaze cu efect de seră. Care este motivul

Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la toţi operatorii care intră sub incidenţa sistemului Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) au înregistrat un declin de 13,3% în 2020, comparativ cu 2019, iar cele ale companiilor aeriene au scăzut cu aproape două treimi, a anunţat Comisia Europeană, transmite Reuters.

“Chiar dacă este unul din sectoare cele mai vulnerabile la pandemia de coronavirus (COVID-19), aviaţia a înregistrat cea mai semnificativă reducere a emisiilor, de 64,1%”, a informat Executivul comunitar.

În sectorul energiei, emisiile au scăzut cu 14,9%, în urma consumului mai redus de electricitate şi a înlocuirii producerii de energie pe bază de cărbune cu gazele naturale. Emisiile industriale au înregistrat un declin de 7%, în special în sectorul oţelului, scrie AGERPRES.

Emisiile totale verificate de gaze cu efect de seră de la instalaţiile staţionare, cum ar fi fabricile şi centralele electrice, s-au situat la 1,331 milioane de tone echivalent dioxid de carbon (CO2e) în 2020, un declin de 11,2%.

Emisiile din industria aviaţiei au scăzut la 24,5 milioane de tone echivalent dioxid de carbon, comparativ cu 68,2 milioane de tone CO2 în 2019, a informat Executivul comunitar.

Deşi cererea mai scăzută de energie a ajutat în general la reducerea emisiilor, Comisia Europeană observă că “nu este posibil, cu actualele date, să se determine cât de mult din această reducere poate fi atribuită câştigurilor în eficienţa emisiilor”.

Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) este principalul instrument de politică al UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, impunând centralelor electrice, fabricilor şi companiilor aeriene europene să achiziţioneze certificate de acest fel tot mai costisitoare, în timp ce plafonul numărului de certificate tranzacţionabile scade de la an la an.

Comisia Europeană va propune în iunie o reformă majoră a ETS, având în vedere obiectivul UE de a atinge neutralitatea climatică până în anul 2050, plus obiectivul intermediar al diminuării emisiilor poluante cu cel puţin 55% până în anul 2030 faţă de nivelul anului 1990.

#emisii de gaze #reducere #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA), în comun cu procurorii Procuraturii Anticorupție (PA) și cu angajații Inspectoratului Național de Investigații (INI), au desfășurat în această dimineață percheziții în mai multe locații din țară, în cadrul unei anchete ce vizează posibile fapte de corupere activă și pasivă.

Potrivit informațiilor oficiale, investigațiile se referă la modul de implementare și aplicare a amnistiei acordate cu ocazia aniversării a 30-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, precum și la aplicarea articolelor 91 și 92 din Codul penal, care reglementează eliberarea condiționată și reducerea pedepselor.

Anchetatorii suspectează că, în unele cazuri, deciziile de eliberare din detenție ar fi fost influențate prin acte de corupție, vizând inclusiv persoane condamnate la închisoare pe viață.

În urma perchezițiilor, au fost ridicate documente, înscrisuri și alte probe relevante pentru dosar, urmând ca acestea să fie examinate pentru stabilirea exactă a implicării persoanelor vizate.

„Acțiunile de urmărire penală vor continua în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor cauzei și acumulării probelor necesare pentru adoptarea unei decizii legale”, au precizat reprezentanții CNA.

În decembrie 2021, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat legea privind amnistia dedicată aniversării a 30 de ani de independență. Conform documentului, peste 1.700 de deținuți urmau să beneficieze de prevederile actului, dintre care 67 ar fi fost eliberați imediat, iar ceilalți ar fi putut beneficia de liberare condiționată înainte de termen sau de reducerea pedepsei.

Legea prevedea totuși că amnistia nu poate fi aplicată persoanelor condamnate pentru infracțiuni deosebit de grave sau excepțional de grave. Cu toate acestea, având în vedere că unele persoane din această categorie executaseră deja perioade lungi de detenție, proiectul de lege a introdus posibilitatea reducerii parțiale a pedepsei în anumite cazuri excepționale.

Ulterior, potrivit Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), deputata Olesea Stamate ar fi introdus trei amendamente la lege, care ar fi permis, în final, eliberarea unor deținuți condamnați pentru infracțiuni grave. Stamate a negat aceste acuzații, afirmând că modificările au avut un caracter tehnic și nu au extins lista beneficiarilor amnistiei. În consecință, Stamate a fost exclusă din partid.