În 2023, cu ajutorul gazului rusesc, Austria a reuşit să exporte mai multă energie decât a importat

10 Feb. 2024, 11:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
10 Feb. 2024, 11:00 // Actual //  Lupu Eduard

Austria, o ţară fără ieşire la mare, cu o producţie proprie de gaze echivalentă cu 0,01% din pro­duc­ţia globală şi cu una nesem­nificativă de petrol, a reuşit în 2023 ca pentru prima dată în ultimii 20 de ani să exporte mai multă energie decât importă.

Iar performanţa se datorează, pe de o parte, redu­cerii consumului intern, economia fiind în re­cesiune, iar pe de alta colaborării neîntrerupte un un vechi furnizor de energie, monopolul rusesc al exporturilor de gaze Gazprom.

Dacă anul trecut guvernul austriac asigura că vrea să pună capăt dependenţei ţării sale de gazele naturale ruseşti, deşi datele despre im­por­turi spuneau altceva, zilele trecute CEO-ul colosului de energie austriac OMV asigura că Gazprom a livrat Austriei în 2023 toată catita­tea de gaze stipulată în contract. A­ceas­ta spre deosebire de Ger­ma­nia, unde gazele ru­seşti nu mai ajung din 2022. OMV ade­ră la sancţiu­nile Vestului con­tra Rusiei, dar acest lucru nu a­fec­tea­ză livrările de gaze ru­seşti, a explicat Alfred Stern, CEO-ul gru­pului austriac.

Austria este însă doar una din ceea ce pu­tea fi con­siderată o anomalie pe piaţa energiei în vremurile de dina­in­te ca Rusia să atace Ucraina. Un­garia, care ca şi Austria conti­nuă să importe gaze de la Gazprom, având chiar şi un contract nou pe termen lung dar la preţuri mult peste cele ale pieţei euro­pene, a pornit într-o goană după gaze şi petrol în propria ogra­dă. Apoi, MOL, echivalentul ungar al OMV, caută oportunităţi şi cât mai departe de casă.

Recent, compania a anunţat că se va impli­ca în dezvoltarea unui câmp de gaze naturale din Kazahstan, alături de com­pa­nia locală KazMunayGas şi de colosul chinez Sinopec. Ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó a fă­cut clar atunci că statul kazah ar putea deveni o sursă crucia­lă pentru securitatea ener­getică a Ungariei prin exporturi record. Gu­vernul de la Budapesta vede la fel şi gazele importate din Azerbaidjan.

Mai mult, MOL produce petrol în Azer­baidjan, pe care a început să-l transporte cu tan­cul petrolier de la un terminal din Turcia la unul din Croaţia pentru a-l aduce la rafinăria Slovnaft pe care o are în Slovacia. Astfel, com­pania maghiară reuşeşte să se îndepărteze de pro­ble­maticul petrol rusesc. Luna trecută, aflat la Doha, ministrul maghiar Szijjártó a anunţat că Ungaria a obţinut un acord politic de la Qatar pentru importul de gaze naturale liche­fiate. Dar acest lucru se va face din 2026 încolo, iar Unga­ria va putea accesa GNL qatareze prin intermediul unor terminale străine, din Turcia, Grecia sau Polonia. Polonia are la Swinoujscie un un terminal de GNL funcţional din 2015 şi în curs de extindere. În 2023, prin această fa­cilitate cea mai mare economie est-europeană a importat cu 6% mai multe gaze decât în anul anterior.
Este o creştere mică, dacă este comparată cu cea de 60% din 2022, dar este totuşi o creş­tere care stabileşte un nou record. Anul trecut, la Swinoujscie au ajuns 62 de transporturi.

Dintre acestea, 41 au venit din SUA, faţă de 36 în 2022. 19 transporturi au fost din Qatar. SUA devine astfel cel mai mare exportator de gaze către Polonia, un loc ocupat timp de decenii de Rusia. Orlen, compania naţională de petrol şi gaze a Poloniei, a anunţat într-o analiză a ac­tivităţii din ultimii ani că 2023 marchează începutul independenţei ţării de gazele natu­rale şi petrolul Rusiei. Cu alte cuvinte, anul trecut importurile de petrol şi gaze ruseşti s-au redus la zero. La acest lucru a contribuit şi faptul că Orlen produce gaze în mările Norve­giei şi le transportă acasă printr-un gazoduc construit în colaborare cu ţările nordice. Orlen a precizat că într-un final va avea propria flotă de 8 nave-cisternă de GNL.

Bulgaria, exceptată de la embargoul UE contra importurilor de petrol rusesc pe mare până la finalul acestui an, a decis ca din martie să înceteze să mai cumpere marfă rusească. Petrolul rus este înlocuit cu importuri din Kazahstan, Irak şi Tunisia, arată tranzacţiile din ianuarie.

Bulgaria este obligată să facă acest lucru deoarece nu are voie să exporte carburanţi produşi în ţară din ţiţei rusesc. Excepţia de la embargo a primit-o pentru a avea timp să adapteze instalaţiile uriaşei rafinării Lukoil Neftochim Burgas pentru a putea procesa alt tip de petrol în locul celui rusesc.

Pe deasupra, importurile ruse erau problematice deoarece, potivit Politico, puteau profita de lacunele din sancţiunile impuse de UE şi de Occident Rusiei, ajungând în porturile bulgăreşti la un preţ superior plafonului de 60 de dolari pe baril adoptat de aliaţi pentru a priva Moscova de venituri cu care să-şi finanţeze războiul din Ucraina.
Astfel de transporturi ar fi adus anul trecut Rusiei 640 milioane euro. Însă, potrivit Reuters, în ianuarie rafinăria bulgară nu a mai importat ţiţei rusesc, iar de cumpărarea ei este interesat Azerbaidjanul. Azerbaidjan a devenit unul din principalii furnizori de gaze ai Bulgariei, triplându-şi anul trecut exporturile.

Un alt jucător important pe piaţa europeană a energiei a devenit Grecia. Anul trecut, aceasta şi-a majorat de patru ori exporturile de gaze către vecinii din nord. Grecia nu produce, dar este o poartă de intrare a GNL în Europa. Are un terminal pe insula Revithoussa şi un altul aproape gata la Alexandroupolis.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Apr. 2024, 12:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
19 Apr. 2024, 12:18 // Actual //  Lupu Eduard

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a făcut public faptul că pentru a remedia situația restanțelor salariale ale angajaților de la Calea Ferată a Moldovei, guvernul va recurge la un credit în valoare de 35 de milioane de lei. Acest credit va fi obținut de la Loteria Moldovei, o întreprindere cu capital majoritar de stat, cunoscută în principal pentru activitățile sale de jocuri de noroc.

Acești bani sunt pentru achitarea salariilor timp de o lună.

Potrivit declarațiilor ministrului Spînu, făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră”, această mișcare financiară este parte a unui plan de achitare a salariilor, însă nu a oferit detalii despre condițiile împrumutului oferit de Loteria Moldovei. A precizat că doar că e o decizie a consiliilor celor două companii și că există un contract. Cu toate acestea, decizia de a lua un împrumut de la Loteria Moldovei a stârnit întrebări și discuții în mediul public, cu privire la raționalitatea acestei alegeri și la implicațiile pe termen lung.

În timp ce oficialii guvernamentali au asigurat că această mișcare este parte a unei strategii gândite cu atenție pentru a asigura viabilitatea financiară a Căii Ferate a Moldovei, mulți rămân curioși să vadă cum se va derula acest proces și care vor fi efectele pe termen lung ale acestei decizii neconvenționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău