În curând roboții vor fi capabili să se reproducă. Va schimba acest lucru modul în care ne gândim la evoluție?

De la fundul oceanelor până la cerul de deasupra noastră, evoluția naturală ne-a umplut planeta cu o gamă vastă și diversă de forme de viață, cu aproximativ 8 milioane de specii adaptate la împrejurimile lor într-o multitudine de moduri. Cu toate acestea, la 100 de ani după ce Karel Čapek a inventat termenul de robot, abilitățile funcționale ale multor specii depășesc încă capacitățile ingineriei umane actuale, care încă nu a dezvoltat în mod convingător metode de producere a roboților care demonstrează inteligență la nivel uman, se mișcă și operează fără probleme în medii provocatoare și sunt capabili de auto-reproducere robustă.

Ar putea roboții să se reproducă vreodată?

Aceasta, fără îndoială, formează un pilon al „vieții”, împărtășit de toate organismele naturale. O echipă de cercetători din Marea Britanie și Olanda au demonstrat recent o tehnologie complet automatizată pentru a permite roboților fizici să se reproducă în mod repetat, evoluând în timp codul lor genetic artificial pentru a se adapta mai bine mediului lor. Probabil, acest lucru echivalează cu o evoluție artificială. Roboții copii sunt creați prin amestecarea „ADN-ului” digital de la doi roboți părinți pe un computer, scrie The Guardian.

Noul design este trimis mai întâi către o imprimantă 3D care fabrică corpul robotului, apoi un braț robot atașează un „creier” încărcat cu software de control moștenit de la părinți, împreună cu orice componente noi, cum ar fi senzori, roți sau articulații, selectat de acest proces „evolutiv”. O replică digitală a fiecărui robot nou este, de asemenea, creată într-o simulare pe computer. Acest lucru permite un nou tip de evoluție: noile generații pot fi produse dintr-o uniune a celor mai reușite trăsături de la o „mamă” virtuală și un „tată” fizic, combinând beneficiile unei evoluții simulate rapide, dar potențial nerealiste, cu evaluarea mai precisă a roboților într-un mediu fizic real. Prin urmare, noii roboți moștenesc trăsături care reprezintă cel mai bun dintre ambele tipuri de evoluție.

În timp ce această tehnologie poate funcționa fără un om în buclă, ea permite, de asemenea, colaborarea cu un „crescător” uman: la fel cum oamenii au crescut selectiv culturi de la începutul agriculturii, crescătorul robotului ar putea influența selecția roboților cu trăsături speciale. S-ar putea chiar crea ferme de reproducere, producând roboți adaptați la condiții specifice și cerințele utilizatorilor. Acestea ar putea fi crescute pentru calități precum durata de viață a bateriei sau amprenta de carbon, la fel cum creștem plante pentru rezistență la secetă sau gust.

Ideea evoluției digitale – imitarea evoluției biologice în software pentru a genera succesiv soluții din ce în ce mai bune la o problemă în timp – nu este nouă. Acesta poate fi urmărit în anii 1960, când inginerii din Germania au programat un computer pentru a evolua designul optim al unei plăci îmbinate supuse fluxului de aer turbulent. De atunci, „algoritmii evolutivi” care funcționează în interiorul unui computer au fost folosiți pentru a proiecta totul, de la tabele la palele turbinei, spunând pur și simplu procesului evolutiv ce metrică ar trebui să caute să optimizeze (de exemplu, puterea generată de paleta turbinei). În 2006, NASA a trimis un satelit în spațiu cu o antenă de comunicație proiectată de evoluția artificială.

#reproducere #evolutie #inteligenta artificiala #roboti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.