În curând roboții vor fi capabili să se reproducă. Va schimba acest lucru modul în care ne gândim la evoluție?

De la fundul oceanelor până la cerul de deasupra noastră, evoluția naturală ne-a umplut planeta cu o gamă vastă și diversă de forme de viață, cu aproximativ 8 milioane de specii adaptate la împrejurimile lor într-o multitudine de moduri. Cu toate acestea, la 100 de ani după ce Karel Čapek a inventat termenul de robot, abilitățile funcționale ale multor specii depășesc încă capacitățile ingineriei umane actuale, care încă nu a dezvoltat în mod convingător metode de producere a roboților care demonstrează inteligență la nivel uman, se mișcă și operează fără probleme în medii provocatoare și sunt capabili de auto-reproducere robustă.

Ar putea roboții să se reproducă vreodată?

Aceasta, fără îndoială, formează un pilon al „vieții”, împărtășit de toate organismele naturale. O echipă de cercetători din Marea Britanie și Olanda au demonstrat recent o tehnologie complet automatizată pentru a permite roboților fizici să se reproducă în mod repetat, evoluând în timp codul lor genetic artificial pentru a se adapta mai bine mediului lor. Probabil, acest lucru echivalează cu o evoluție artificială. Roboții copii sunt creați prin amestecarea „ADN-ului” digital de la doi roboți părinți pe un computer, scrie The Guardian.

Noul design este trimis mai întâi către o imprimantă 3D care fabrică corpul robotului, apoi un braț robot atașează un „creier” încărcat cu software de control moștenit de la părinți, împreună cu orice componente noi, cum ar fi senzori, roți sau articulații, selectat de acest proces „evolutiv”. O replică digitală a fiecărui robot nou este, de asemenea, creată într-o simulare pe computer. Acest lucru permite un nou tip de evoluție: noile generații pot fi produse dintr-o uniune a celor mai reușite trăsături de la o „mamă” virtuală și un „tată” fizic, combinând beneficiile unei evoluții simulate rapide, dar potențial nerealiste, cu evaluarea mai precisă a roboților într-un mediu fizic real. Prin urmare, noii roboți moștenesc trăsături care reprezintă cel mai bun dintre ambele tipuri de evoluție.

În timp ce această tehnologie poate funcționa fără un om în buclă, ea permite, de asemenea, colaborarea cu un „crescător” uman: la fel cum oamenii au crescut selectiv culturi de la începutul agriculturii, crescătorul robotului ar putea influența selecția roboților cu trăsături speciale. S-ar putea chiar crea ferme de reproducere, producând roboți adaptați la condiții specifice și cerințele utilizatorilor. Acestea ar putea fi crescute pentru calități precum durata de viață a bateriei sau amprenta de carbon, la fel cum creștem plante pentru rezistență la secetă sau gust.

Ideea evoluției digitale – imitarea evoluției biologice în software pentru a genera succesiv soluții din ce în ce mai bune la o problemă în timp – nu este nouă. Acesta poate fi urmărit în anii 1960, când inginerii din Germania au programat un computer pentru a evolua designul optim al unei plăci îmbinate supuse fluxului de aer turbulent. De atunci, „algoritmii evolutivi” care funcționează în interiorul unui computer au fost folosiți pentru a proiecta totul, de la tabele la palele turbinei, spunând pur și simplu procesului evolutiv ce metrică ar trebui să caute să optimizeze (de exemplu, puterea generată de paleta turbinei). În 2006, NASA a trimis un satelit în spațiu cu o antenă de comunicație proiectată de evoluția artificială.

#reproducere #evolutie #inteligenta artificiala #roboti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.