În Europa cresc prețurile la locuințe! Există îngrijorări cu privire la o nouă bulă speculativă

11 Mai 2021, 11:15
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
11 Mai 2021, 11:15 // Actual //  MD Bani

În multe metropole europene preţul locuinţelor a crescut timp de mai multe decenii. Creșterea prețurilor este stimulată de un amestec de dobânzi reduse, criză de terenuri şi construcţii care nu pot să ţină pasul cu cererea. La moment, mai multe țări europene caută soluții pentru a crește oferta de spații de locuit, astfel încât să reducă creșterea de credite ipotecare neperformante care afectează economia, scrie Agerpres.

Guvernul suedez vrea să închidă aeroportul Bromma, din vestul capitalei Stockholm, pentru ca pe acest teren să fie construite aproximativ 30.000 de noi locuinţe, reducând astfel un deficit de spaţii de locuit care a provocat o creştere explozivă a preţului locuinţelor în capitala Suediei.

Germania, de asemenea se confruntă cu o criză de locuințe, în locul fostului aeroportul Tegel, închis în luna noiembrie a anului trecut, autorităţile din Berlin intenţionează să construiască peste 5.000 de apartamente. În paralel, se caută o modalitate prin care să se poată construi locuinţe sociale pe terenul fostului aeroport Tempelhof din centrul capitalei.

„Pe termen mediu, avem nevoie de 200.000 de noi apartamente”, susţine Sebastian Scheel, senator pentru dezvoltare urbană şi locuinţe în cadrul Primăriei Berlinului, adăugând că jumătate dintre aceste apartamente ar trebui construite de sectorul public şi subvenţionate în conformitate cu prevederile privind locuinţele sociale.

În ultimul an prețurile la imoboliare s-au accelerat, în pofida crizei pandemice. Cererea venită din partea celor care lucrează de acasă a contribuit la creşterea preţurilor iar stimulentele fiscale şi monetare fără precedent, destinate să menţină economiile pe linia de plutire, nu au făcut decât să arunce gaz pe foc.

Luna trecută, preţul caselor din Marea Britanie a înregistrat cea mai puternică creştere din ultimii 17 ani. În Berlin, preţurile au crescut cu 11% în ultimul an.

O altă problemă este și creşterea prețurilor la chirii pentru berlinezi. În Berlin doar 17,4% dintre locuitori deţin propria casă sau apartament. La nivelul întregii Germanii, aproximativ jumătate din populaţia ţării stă în chirie şi este expusă la creşterea chiriilor. În septembrie, în Germania, vor avea loc alegeri parlamentare, iar politicienii se înghesuie să demonstreze alegătorilor cum vor rezolva problema locuinţelor, promiţând o combinaţie între noi locuinţe sociale, mai multe terenuri unde să poată fi construite locuinţe şi noi prevederi cu privire la limitarea creşterilor excesive ale chiriilor. Însă o soluţie rapidă este puţin probabilă.

Stockholm, Luxemburg, Moscova şi Bratislava au înregistrat toate creşteri de două cifre ale preţului locuinţelor în ultimele 12 luni şi doar în câteva oraşe, precum Madridul, preţurile au scăzut.

Potrivit analiştilor băncii elveţiene UBS, oraşele München, Frankfurt, Amsterdam, Paris şi Zurich sunt cele mai expuse la riscul unei bule speculative pe piaţa imobiliară. În patru din cele 12 metropole europene preţurile la locuinţe sunt supraevaluate şi doar în Varşovia, Milano şi Madrid, preţurile sunt la un nivel rezonabil.

„Pe termen scurt, singura soluţie pentru oameni este să se împrumute din ce în ce mai mult şi asta este o sursă de îngrijorare nu doar pentru indivizi dar şi pentru societate ca întreg”, subliniază guvernatorul Băncii Centrale a Suediei, Stefan Ingves

Banca Centrală Europeană a recunoscut că există bule speculative în unele zone dar susţine că nu există un risc sistemic de supraevaluare în sectorul locuinţelor. De asemenea, BCE a cerut organismelor locale de reglementare să ia măsuri pentru a răspunde acestor bule speculative deoarece politica monetară aplicabilă pentru întreaga zonă euro nu este adecvată pentru a răspunde unor probleme la nivel local.

 

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.