În Europa cresc prețurile la locuințe! Există îngrijorări cu privire la o nouă bulă speculativă

În multe metropole europene preţul locuinţelor a crescut timp de mai multe decenii. Creșterea prețurilor este stimulată de un amestec de dobânzi reduse, criză de terenuri şi construcţii care nu pot să ţină pasul cu cererea. La moment, mai multe țări europene caută soluții pentru a crește oferta de spații de locuit, astfel încât să reducă creșterea de credite ipotecare neperformante care afectează economia, scrie Agerpres.

Guvernul suedez vrea să închidă aeroportul Bromma, din vestul capitalei Stockholm, pentru ca pe acest teren să fie construite aproximativ 30.000 de noi locuinţe, reducând astfel un deficit de spaţii de locuit care a provocat o creştere explozivă a preţului locuinţelor în capitala Suediei.

Germania, de asemenea se confruntă cu o criză de locuințe, în locul fostului aeroportul Tegel, închis în luna noiembrie a anului trecut, autorităţile din Berlin intenţionează să construiască peste 5.000 de apartamente. În paralel, se caută o modalitate prin care să se poată construi locuinţe sociale pe terenul fostului aeroport Tempelhof din centrul capitalei.

„Pe termen mediu, avem nevoie de 200.000 de noi apartamente”, susţine Sebastian Scheel, senator pentru dezvoltare urbană şi locuinţe în cadrul Primăriei Berlinului, adăugând că jumătate dintre aceste apartamente ar trebui construite de sectorul public şi subvenţionate în conformitate cu prevederile privind locuinţele sociale.

În ultimul an prețurile la imoboliare s-au accelerat, în pofida crizei pandemice. Cererea venită din partea celor care lucrează de acasă a contribuit la creşterea preţurilor iar stimulentele fiscale şi monetare fără precedent, destinate să menţină economiile pe linia de plutire, nu au făcut decât să arunce gaz pe foc.

Luna trecută, preţul caselor din Marea Britanie a înregistrat cea mai puternică creştere din ultimii 17 ani. În Berlin, preţurile au crescut cu 11% în ultimul an.

O altă problemă este și creşterea prețurilor la chirii pentru berlinezi. În Berlin doar 17,4% dintre locuitori deţin propria casă sau apartament. La nivelul întregii Germanii, aproximativ jumătate din populaţia ţării stă în chirie şi este expusă la creşterea chiriilor. În septembrie, în Germania, vor avea loc alegeri parlamentare, iar politicienii se înghesuie să demonstreze alegătorilor cum vor rezolva problema locuinţelor, promiţând o combinaţie între noi locuinţe sociale, mai multe terenuri unde să poată fi construite locuinţe şi noi prevederi cu privire la limitarea creşterilor excesive ale chiriilor. Însă o soluţie rapidă este puţin probabilă.

Stockholm, Luxemburg, Moscova şi Bratislava au înregistrat toate creşteri de două cifre ale preţului locuinţelor în ultimele 12 luni şi doar în câteva oraşe, precum Madridul, preţurile au scăzut.

Potrivit analiştilor băncii elveţiene UBS, oraşele München, Frankfurt, Amsterdam, Paris şi Zurich sunt cele mai expuse la riscul unei bule speculative pe piaţa imobiliară. În patru din cele 12 metropole europene preţurile la locuinţe sunt supraevaluate şi doar în Varşovia, Milano şi Madrid, preţurile sunt la un nivel rezonabil.

„Pe termen scurt, singura soluţie pentru oameni este să se împrumute din ce în ce mai mult şi asta este o sursă de îngrijorare nu doar pentru indivizi dar şi pentru societate ca întreg”, subliniază guvernatorul Băncii Centrale a Suediei, Stefan Ingves

Banca Centrală Europeană a recunoscut că există bule speculative în unele zone dar susţine că nu există un risc sistemic de supraevaluare în sectorul locuinţelor. De asemenea, BCE a cerut organismelor locale de reglementare să ia măsuri pentru a răspunde acestor bule speculative deoarece politica monetară aplicabilă pentru întreaga zonă euro nu este adecvată pentru a răspunde unor probleme la nivel local.

#preturi #crestere #imobiliare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața imobiliară din Republica Moldova este adesea percepută ca fiind una dintre cele mai profitabile oportunități de investiții, însă lipsa transparenței și a datelor reale poate influența deciziile investitorilor și poate crea distorsiuni în percepția publică asupra prețurilor și randamentului pe termen lung.

În Republica Moldova, nu există un sistem public clar care să reflecte prețurile reale tranzacționate la notar. Acest lucru permite o volatilitate ridicată și manipularea pieței prin:

Prețuri de listare artificial umflate pe platformele imobiliare, fără corelare cu valorile efective de vânzare.

Lipsa unui indice de referință bazat pe tranzacțiile notariale, care ar putea oferi o imagine clară asupra valorii reale a locuințelor face imposibilă o analiză reală a cererii și ofertei.

Această lipsă de date clare permite actorilor din piață să creeze un sentiment de urgență. Cumpărați acum, pentru că prețurile vor crește – o strategie de manipulare, dar care nu reflectă realitatea economică.

Totodată, demografia Republicii Moldova este în declin or, cererea pe termen lung va fi în scădere. Republica Moldova se confruntă cu o depopulare accelerată. Peste 1 milion de moldoveni au emigrat în ultimele două decenii, reducând semnificativ cererea pentru locuințe. Rata natalității este scăzută, cu un număr mic de noi cumpărători care să intre pe piață. Numărul locuințelor noi este în creștere, ceea ce duce la un exces de ofertă, în special în Chișinău.

Fără o creștere demografică sau un influx masiv de investitori străini, piața imobiliară nu are un fundament solid pentru creșteri continue ale prețurilor pe termen lung (ex: 20 ani).

Dacă analizăm creșterea medie a prețurilor imobiliare din Moldova în ultimii 10 ani și o comparăm cu inflația, observăm că randamentul real este scăzut sau chiar negativ.

Potrivit calculelor, în prezent, un apartament nou de 50 de metri pătrați, cu un preț de 2.000 de euro pe metru pătrat, ar avea un cost total de 100.000 de euro. Dacă chiria lunară pentru acest apartament este de 550 de euro, randamentul anual se situează la 6,6%. Aceasta înseamnă că, pentru această investiție, chiria lunară acoperă aproximativ 6,6% din prețul apartamentului pe an.

Pe de altă parte, un apartament vechi cu aceeași suprafață de 50 de metri pătrați, dar la un preț de 1.400 de euro pe metru pătrat, ar costa 70.000 de euro. Chiria lunară pentru acest tip de apartament este de 390 de euro, iar randamentul anual se ridică la 6,69%. Acest procent mai mare sugerează că investiția într-un apartament vechi ar putea oferi un randament mai bun pe termen lung.

Pe termen scurt (1-5 ani), piața poate rămâne activă, dar investitorii trebuie să fie atenți la supraevaluarea prețurilor. Iar pe termen lung (10-20 ani), factori precum depopularea, creșterea ofertei și randamentele scăzute fac din imobiliare o investiție riscantă.