În Europa cresc prețurile la locuințe! Există îngrijorări cu privire la o nouă bulă speculativă

11 Mai 2021, 11:15
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
11 Mai 2021, 11:15 // Actual //  MD Bani

În multe metropole europene preţul locuinţelor a crescut timp de mai multe decenii. Creșterea prețurilor este stimulată de un amestec de dobânzi reduse, criză de terenuri şi construcţii care nu pot să ţină pasul cu cererea. La moment, mai multe țări europene caută soluții pentru a crește oferta de spații de locuit, astfel încât să reducă creșterea de credite ipotecare neperformante care afectează economia, scrie Agerpres.

Guvernul suedez vrea să închidă aeroportul Bromma, din vestul capitalei Stockholm, pentru ca pe acest teren să fie construite aproximativ 30.000 de noi locuinţe, reducând astfel un deficit de spaţii de locuit care a provocat o creştere explozivă a preţului locuinţelor în capitala Suediei.

Germania, de asemenea se confruntă cu o criză de locuințe, în locul fostului aeroportul Tegel, închis în luna noiembrie a anului trecut, autorităţile din Berlin intenţionează să construiască peste 5.000 de apartamente. În paralel, se caută o modalitate prin care să se poată construi locuinţe sociale pe terenul fostului aeroport Tempelhof din centrul capitalei.

„Pe termen mediu, avem nevoie de 200.000 de noi apartamente”, susţine Sebastian Scheel, senator pentru dezvoltare urbană şi locuinţe în cadrul Primăriei Berlinului, adăugând că jumătate dintre aceste apartamente ar trebui construite de sectorul public şi subvenţionate în conformitate cu prevederile privind locuinţele sociale.

În ultimul an prețurile la imoboliare s-au accelerat, în pofida crizei pandemice. Cererea venită din partea celor care lucrează de acasă a contribuit la creşterea preţurilor iar stimulentele fiscale şi monetare fără precedent, destinate să menţină economiile pe linia de plutire, nu au făcut decât să arunce gaz pe foc.

Luna trecută, preţul caselor din Marea Britanie a înregistrat cea mai puternică creştere din ultimii 17 ani. În Berlin, preţurile au crescut cu 11% în ultimul an.

O altă problemă este și creşterea prețurilor la chirii pentru berlinezi. În Berlin doar 17,4% dintre locuitori deţin propria casă sau apartament. La nivelul întregii Germanii, aproximativ jumătate din populaţia ţării stă în chirie şi este expusă la creşterea chiriilor. În septembrie, în Germania, vor avea loc alegeri parlamentare, iar politicienii se înghesuie să demonstreze alegătorilor cum vor rezolva problema locuinţelor, promiţând o combinaţie între noi locuinţe sociale, mai multe terenuri unde să poată fi construite locuinţe şi noi prevederi cu privire la limitarea creşterilor excesive ale chiriilor. Însă o soluţie rapidă este puţin probabilă.

Stockholm, Luxemburg, Moscova şi Bratislava au înregistrat toate creşteri de două cifre ale preţului locuinţelor în ultimele 12 luni şi doar în câteva oraşe, precum Madridul, preţurile au scăzut.

Potrivit analiştilor băncii elveţiene UBS, oraşele München, Frankfurt, Amsterdam, Paris şi Zurich sunt cele mai expuse la riscul unei bule speculative pe piaţa imobiliară. În patru din cele 12 metropole europene preţurile la locuinţe sunt supraevaluate şi doar în Varşovia, Milano şi Madrid, preţurile sunt la un nivel rezonabil.

„Pe termen scurt, singura soluţie pentru oameni este să se împrumute din ce în ce mai mult şi asta este o sursă de îngrijorare nu doar pentru indivizi dar şi pentru societate ca întreg”, subliniază guvernatorul Băncii Centrale a Suediei, Stefan Ingves

Banca Centrală Europeană a recunoscut că există bule speculative în unele zone dar susţine că nu există un risc sistemic de supraevaluare în sectorul locuinţelor. De asemenea, BCE a cerut organismelor locale de reglementare să ia măsuri pentru a răspunde acestor bule speculative deoarece politica monetară aplicabilă pentru întreaga zonă euro nu este adecvată pentru a răspunde unor probleme la nivel local.

 

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.