În Europa cresc prețurile la locuințe! Există îngrijorări cu privire la o nouă bulă speculativă

11 Mai 2021, 11:15
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
11 Mai 2021, 11:15 // Actual //  MD Bani

În multe metropole europene preţul locuinţelor a crescut timp de mai multe decenii. Creșterea prețurilor este stimulată de un amestec de dobânzi reduse, criză de terenuri şi construcţii care nu pot să ţină pasul cu cererea. La moment, mai multe țări europene caută soluții pentru a crește oferta de spații de locuit, astfel încât să reducă creșterea de credite ipotecare neperformante care afectează economia, scrie Agerpres.

Guvernul suedez vrea să închidă aeroportul Bromma, din vestul capitalei Stockholm, pentru ca pe acest teren să fie construite aproximativ 30.000 de noi locuinţe, reducând astfel un deficit de spaţii de locuit care a provocat o creştere explozivă a preţului locuinţelor în capitala Suediei.

Germania, de asemenea se confruntă cu o criză de locuințe, în locul fostului aeroportul Tegel, închis în luna noiembrie a anului trecut, autorităţile din Berlin intenţionează să construiască peste 5.000 de apartamente. În paralel, se caută o modalitate prin care să se poată construi locuinţe sociale pe terenul fostului aeroport Tempelhof din centrul capitalei.

„Pe termen mediu, avem nevoie de 200.000 de noi apartamente”, susţine Sebastian Scheel, senator pentru dezvoltare urbană şi locuinţe în cadrul Primăriei Berlinului, adăugând că jumătate dintre aceste apartamente ar trebui construite de sectorul public şi subvenţionate în conformitate cu prevederile privind locuinţele sociale.

În ultimul an prețurile la imoboliare s-au accelerat, în pofida crizei pandemice. Cererea venită din partea celor care lucrează de acasă a contribuit la creşterea preţurilor iar stimulentele fiscale şi monetare fără precedent, destinate să menţină economiile pe linia de plutire, nu au făcut decât să arunce gaz pe foc.

Luna trecută, preţul caselor din Marea Britanie a înregistrat cea mai puternică creştere din ultimii 17 ani. În Berlin, preţurile au crescut cu 11% în ultimul an.

O altă problemă este și creşterea prețurilor la chirii pentru berlinezi. În Berlin doar 17,4% dintre locuitori deţin propria casă sau apartament. La nivelul întregii Germanii, aproximativ jumătate din populaţia ţării stă în chirie şi este expusă la creşterea chiriilor. În septembrie, în Germania, vor avea loc alegeri parlamentare, iar politicienii se înghesuie să demonstreze alegătorilor cum vor rezolva problema locuinţelor, promiţând o combinaţie între noi locuinţe sociale, mai multe terenuri unde să poată fi construite locuinţe şi noi prevederi cu privire la limitarea creşterilor excesive ale chiriilor. Însă o soluţie rapidă este puţin probabilă.

Stockholm, Luxemburg, Moscova şi Bratislava au înregistrat toate creşteri de două cifre ale preţului locuinţelor în ultimele 12 luni şi doar în câteva oraşe, precum Madridul, preţurile au scăzut.

Potrivit analiştilor băncii elveţiene UBS, oraşele München, Frankfurt, Amsterdam, Paris şi Zurich sunt cele mai expuse la riscul unei bule speculative pe piaţa imobiliară. În patru din cele 12 metropole europene preţurile la locuinţe sunt supraevaluate şi doar în Varşovia, Milano şi Madrid, preţurile sunt la un nivel rezonabil.

„Pe termen scurt, singura soluţie pentru oameni este să se împrumute din ce în ce mai mult şi asta este o sursă de îngrijorare nu doar pentru indivizi dar şi pentru societate ca întreg”, subliniază guvernatorul Băncii Centrale a Suediei, Stefan Ingves

Banca Centrală Europeană a recunoscut că există bule speculative în unele zone dar susţine că nu există un risc sistemic de supraevaluare în sectorul locuinţelor. De asemenea, BCE a cerut organismelor locale de reglementare să ia măsuri pentru a răspunde acestor bule speculative deoarece politica monetară aplicabilă pentru întreaga zonă euro nu este adecvată pentru a răspunde unor probleme la nivel local.

 

17 Oct. 2026, 10:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 10:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Industria zahărului din Republica Moldova riscă să piardă investitorii străini, iar consumatorii s-ar putea trezi cu prețuri mai mari cu cel puțin 11%, dacă autoritățile vor majora TVA pentru acest produs, a declarat deputatul Ion Chicu, în cadrul emisiunii Puterea a ptara de la N4, care susține că modificările fiscale, combinate cu presiunea importurilor, ar putea lovi puternic producătorii autohtoni și agricultorii care cultivă sfeclă de zahăr.

Parlamentarul afirmă că sectorul zahărului se confruntă deja cu o concurență puternică din partea importurilor din Serbia, Belarus și alte state, iar majorarea fiscalității ar putea reduce și mai mult competitivitatea fabricilor locale.

„Practic, piața zahărului din Republica Moldova este acaparată. În loc să-i protejăm pe acești producători, de care depind și agricultorii care cultivă sfeclă, noi majorăm TVA. Asta va ucide industria”, a declarat Ion Chicu.

Potrivit deputatului, situația este atât de gravă încât unul dintre investitorii străini ar fi avertizat autoritățile că ar putea renunța la afacerile din Republica Moldova dacă modificările fiscale vor fi adoptate.

„Am prezentat argumente și chiar poziția investitorului polonez, care a spus că, dacă veți adopta această măsură, vom pleca de pe piață. Și următorul va pleca”, a afirmat parlamentarul.

Chicu susține că un scenariu similar ar putea fi luat în calcul și de investitorul german prezent pe piața zahărului, ceea ce ar pune în pericol nu doar activitatea fabricilor, ci și întregul lanț economic construit în jurul cultivării și procesării sfeclei de zahăr.

În Republica Moldova activează doi producători importanți de zahăr, Südzucker Moldova și Moldova Zahăr. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării într-un proiect privind reglementarea importurilor, cei doi dețin aproximativ 65% și, respectiv, 35% din producția internă. Capacitatea cumulată de procesare este estimată la circa 100.000 de tone de zahăr anual.

Consumul intern este estimat la 63.000–67.000 de tone pe an, ceea ce înseamnă că, în anii agricoli favorabili, fabricile moldovenești au capacitatea de a acoperi necesarul pieței. Totuși, seceta severă din 2024 a redus producția la numai 26.900 de tone, impunând importuri suplimentare.

Miza este cu atât mai mare cu cât grupul german Südzucker anunța în octombrie 2024 că investise peste 100 de milioane de euro în Republica Moldova și că intenționa să-și continue activitatea, în pofida dificultăților provocate de secetă.

În prezent, zahărul obținut din sfeclă beneficiază de o cotă redusă a TVA de 8%, potrivit informațiilor publicate de Serviciul Fiscal de Stat pentru anul 2026. O eventuală trecere la cota standard de 20% ar reprezenta o majorare de 12 puncte procentuale și, în ipoteza transferării integrale a diferenței către consumator, ar putea determina o creștere a prețului final de aproximativ 11,1%, dacă prețul de bază rămâne neschimbat.

Deputatul pune însă la îndoială beneficiile pe care le-ar obține bugetul de stat din majorarea TVA, avertizând că eventualele venituri suplimentare ar putea fi umbrite de pierderile economice provocate de reducerea producției, închiderea fabricilor sau retragerea investitorilor. „Ce va câștiga bugetul dacă distrugi procesarea sfeclei de zahăr? (…) Nu ei sunt cei care suportă consecințele, ci economia, bugetul și cetățenii”, a declarat Chicu.