În Moldova, mașina este mai importantă decât locuința: Polițele RCA și CASCO domină piața asigurărilor

Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei, în primul trimestru al anului 2024, polițele de asigurare auto RCA și CASCO au reprezentat 77,5% din totalul polițelor de asigurare, subliniind importanța crescută a mașinilor pentru moldoveni.

În primele trei luni ale anului 2024, majoritatea primelor de asigurare au fost destinate asigurărilor generale, care au constituit 96,2% din totalul primelor brute subscrise, adică 643,5 milioane lei. În contrast, asigurările de viață au avut o valoare de doar 25,6 milioane lei, reprezentând 3,8% din total, cea mai mică pondere din ultimii cinci ani. Comparativ cu aceeași perioadă din 2023, primele brute subscrise pentru asigurările de viață au crescut cu 0,1 milioane lei sau 0,3%.

Din totalul primelor brute subscrise pentru asigurările generale, cele mai mari ponderi au fost deținute de asigurările obligatorii de răspundere civilă auto (RCA internă, Carte Verde, Carnet TIR, Carnet CMR), asigurările de vehicule terestre (CASCO) și asigurările de incendiu și alte calamități naturale, cumulând peste 86,6% din piață. Celelalte clase de asigurări au însumat fiecare mai puțin de 30 milioane lei sau 4,7%.

În trimestrul I al anului 2024, societățile de asigurare au subscris prime brute în valoare de 669,1 milioane lei, cu 0,7% mai mult decât în perioada similară a anului precedent. Prima medie pentru asigurările RCA internă a fost de 1.503 lei pe unitate, în creștere cu 248 lei (19,8%) față de anul precedent. Pentru asigurările Carte Verde, prima medie a fost de 1.205 lei pe unitate, în scădere cu 150 lei (11,1%) față de trimestrul I al anului 2023.

Societățile de asigurare au raportat despăgubiri brute plătite în valoare de 265,6 milioane lei, cu 30,9 milioane lei (13,1%) mai mult decât în perioada similară a anului precedent. Din această sumă, 147,4 milioane lei (55,5%) au fost despăgubiri aferente asigurărilor obligatorii (RCA internă, Carte Verde), în creștere cu 26,7 milioane lei (22,1%) față de perioada similară a anului precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#polite #casco #RCA #asigurări

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță revenirea pe profit după mai mulți ani de pierderi financiare. În primele nouă luni ale anului 2026, compania a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, față de pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Cu toate acestea, redresarea are loc pe fundalul unor datorii bugetare, comerciale și externe care depășesc 1,4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația CFM, rezultatul pozitiv a fost obținut în urma măsurilor de redresare economico-financiară, eficientizării activității și reluării unor operațiuni de transport feroviar. Întreprinderea susține că a reușit să achite integral restanțele salariale istorice, acumulate în anii precedenți, și să asigure continuitatea transportului de mărfuri.

CFM atribuie evoluția favorabilă inclusiv programelor investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului.

Comparativ cu pierderea de 85 de milioane de lei raportată pentru întregul an 2025, rezultatul din ianuarie–septembrie 2026 reprezintă o diferență pozitivă de 107,7 milioane de lei. Totuși, indicatorii se referă la perioade de raportare diferite, iar rezultatul final pentru 2026 urmează să fie stabilit după încheierea exercițiului financiar.

În pofida revenirii pe profit, situația financiară a întreprinderii rămâne complicată. Potrivit datelor prezentate anterior în Parlament de Angela Popil, expertă în evaluarea patrimoniului și reorganizarea CFM, la 31 august 2026, compania avea datorii față de bugetul public național de 248,65 milioane de lei, obligații comerciale de 185,77 milioane de lei și datorii externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei.

Cumulat, aceste trei categorii de obligații ajung la circa 1,45 miliarde de lei, de peste 63 de ori mai mult decât rezultatul financiar pozitiv raportat pentru primele nouă luni ale anului.

Datoria externă include finanțări destinate achiziției de locomotive și modernizării infrastructurii feroviare. Aproximativ 17,78 milioane de euro sunt aferente procurării locomotivelor, iar alte 31,96 milioane de euro reprezintă credite pentru dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În același timp, CFM avea de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la sfârșitul lunii august. Valoarea acestora depășește obligațiile menționate, însă recuperarea efectivă a banilor depinde de calitatea creanțelor și de capacitatea debitorilor de a-și onora plățile.

Unul dintre rezultatele evidențiate de administrația CFM este achitarea integrală a restanțelor salariale istorice. Datele prezentate în Parlament arătau deja că, la sfârșitul lunii august, întreprinderea nu mai înregistra restanțe curente față de angajați.

În paralel, CFM continuă procesul de reorganizare structurală, care presupune separarea activităților feroviare și constituirea a două societăți pe acțiuni. Reforma urmărește delimitarea responsabilităților, eficientizarea administrării și crearea condițiilor pentru o funcționare economică mai sustenabilă.

În discuțiile parlamentare anterioare au fost prezentate și cele trei componente ale viitoarei organizări a sectorului feroviar: infrastructură, transport de pasageri și transport de mărfuri, sub denumirile CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă.

Administrația întreprinderii susține că va continua măsurile de atragere a unor noi fluxuri de mărfuri, utilizare mai eficientă a capacităților existente și consolidare a conexiunilor logistice.

Revenirea la un rezultat financiar pozitiv reprezintă un semnal de ameliorare a situației CFM, însă dimensiunea datoriilor acumulate arată că redresarea companiei nu este încă încheiată. Rămâne de văzut dacă profitul operațional și reorganizarea vor permite întreprinderii să își reducă obligațiile și să finanțeze investițiile necesare modernizării transportului feroviar.