În Turcia, proprietarii de locuinţe pot ajunge la închisoare dacă cresc chiriile excesiv

Proprietarii de locuinţe care cresc chiriile excesiv ar putea fi condamnaţi la închisoare, alte opţiuni incluzând amenzi judiciare şi administrative, a anunţat ministrul turc al justiţiei, Bekir Bozdag, potrivit Hurriyet Daily News.

Măsura prin care se instituie un plafon de 25% asupra majorărilor de chirii va fi prelungită, a adăugat acesta.

„Dacă majorarea chiriilor este realizată doar pentru profit, fără un motiv justificat şi contrar condiţiilor de pe piaţă, această decizie trebuie să fie supusă unei penalităţi“, potrivit oficialului turc.

Parlamentul turc a adoptat legea privind plafonul în iunie 2022. Chiriile au crescut cu 4,89% în martie faţă de februarie. În termeni anuali, chiriile au avansat cu 62,76% luna trecută.

Danemarca a introdus la rândul său anul trecut un plafon asupra majorărilor de chirii în sectorul rezidenţial pe o perioadă de doi ani în încercarea de a ajuta gospodăriile să facă faţă costurilor de trai în creştere.
Majorările sunt plafonate la 4% pe an în decurs de doi ani şi se aplică contractelor existente şi noi.

Şi guvernul spaniol a decis la finalul anului trecut să limiteze în continuare la 2% pe parcursul acestui an procentul cu care proprietarii îşi pot creşte chiriile, protejându-i pe chiriaşi în faţa creşterii dramatice a inflaţiei.

Creşterea chiriilor este o problemă majoră şi în Germania, cea mai mare economie a Europei. Marile oraşe germane au asistat la creşteri record ale chiriilor în primul trimestru al acestui an.

Faţă de anul trecut, chiriile pentru proprietăţi existente au urcat cu până la 12% şi pentru cele noi cu 20%.

Chiriaşii germani trebuie să pună deoparte o parte însemnată din venituri pentru a plăti proprietarilor, 3,1 milioane de gospodării confruntându-se cu o povară a chiriilor de 40%.

În cazul Berlinului, locuitorii oraşului au votat într-un referendum istoric care a propus una dintre cele mai radicale soluţii pentru creşterea spectaculoasă a chiriilor. Întrebaţi dacă susţin exproprierea aşa-numiţilor mega proprietari, aceştia au spus da într-o majoritate covârşitoare. Efectele referendumului se lasă aşteptate, însă.

Olanda este o altă ţară europeană care are în vizor plafonarea chiriilor. Guvernul ţării va impune plafoane asupra chiriilor pentru peste 300.000 de locuinţe din ianuarie 2024.
În Polonia, cea mai mare economie est-europeană, chiriile din Varşovia şi alte oraşe au crescut atât de mult, încât cei mai săraci suferă extrem de mult.

Atât guvernul, cât şi opoziţia au venit cu propuneri privind soluţionarea crizei rezidenţiale, însă acestea sunt concentrate pe clasa de mijloc, spun experţii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Chirii #inchisoare #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.