Inaugurarea Laboratorului Digital la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Căușeni

26 Sept. 2023, 13:43
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  MD Bani
26 Sept. 2023, 13:43 // Uncategorized //  MD Bani

Peste o mie de elevi și eleve de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din or. Căușeni au acces la un spațiu modern de învățare și dezvoltare a competențelor digitale. În incinta instituției de învățământ a fost inaugurat un Laborator Digital, dotat cu 20 de calculatoare de ultimă generație, conexiune la internet și spații prietenoase pentru desfășurarea cursurilor în domeniul IT, necesare pentru profesiile viitorului. 

Laboratorul digital este implementat în cadrul programelor  „Crearea oportunităților de reziliență economică a femeilor din comunitățile locale și a femeilor refugiate din Ucraina” și „Tekwill în Fiecare Școală”, cu susținerea UN Women și Ambasadei Japoniei în Republica Moldova, oferind un mediu inovator de învățare pentru tineri, atât pentru localnici, cât și pentru copiii refugiaților ucraineni. De asemenea, acesta este deschis altor entuziaști ai tehnologiei, care își propun să creeze proiecte tehnologice și soluții axate pe comunitate.

„Viața fiecăruia dintre noi este influențată de tehnologiile momentului și însăși societatea este modelată de către acestea. Ar fi bine să ținem pasul cu ele. Folosindu-le, ne dăm seama cum putem transforma o idee creativă într-un produs tangibil. Vreau să mulțumesc UN Women, ATIC și Tekwill pentru că au făcut posibilă lansarea Laboratorului Digital, care permite elevilor să creeze produse și servicii noi, cu impact pentru societate.” – Yoichiro Giro Yamada, Ambasadorul Japoniei în Republica Moldova.

„Această inițiativă a luat naștere din dorința de a susține femeile și fetele, încurajându-le să învețe și să reușească în domeniul tehnologiilor. În Republica Moldova, doar 21% din lucrătorii din IT sunt femei și doar 5% din studenții  care învață discipline IT sunt fete. Situația din țara vecină, Ucraina, ne-a determinat să dezvoltăm acest proiect, inclusiv pentru copii refugiaților, care vor putea să se conecteze la platformele de educație din țara lor”. – Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women Moldova.

Mai mult de 500 de elevi și eleve ai/ale liceului teoretic din Căușeni participă activ la cursurile IT în cadrul inițiativei „Tekwill în fiecare școală”, care includ design grafic, proiectare și dezvoltare web. La evenimentul de deschidere a Laboratorului Digital, aceștia, împreună cu profesorii lor, au prezentat proiectele și produsele tehnologice la care au lucrat în cadrul disciplinelor opționale oferite de program.

„Investițiile în copii și tehnologii reprezintă un pas important în pregătirea pentru schimbările majore de pe piața muncii, care va fi puternic influențată de tehnologie în viitorul apropiat. În acest context, Laboratorul Digital este o oportunitate mult așteptată de elevii pasionați de IT, care își doresc să urmeze și o facultate în domeniu. Pe lângă acestea, Laboratorul Digital oferă acces la tehnologii informaționale pentru cei care nu dispun de un dispozitiv acasă. Suntem mândri să putem oferi astfel de oportunități elevilor noștri și suntem siguri că acestea îi vor pregăti pentru succes într-un viitor conex cu tehnologia.” – Olga Ostaș, directoarea instituției de învățământ „Mihai Eminescu”.

„Zi de zi aștept nerăbdătoare ora de informatică, pentru că acolo pot studia ceea ce îmi place, iar mijloacele care ne sunt oferite în laborator mă inspiră să-mi doresc o carieră în IT și să devin o programatoare de succes, aici, acasă.” – Alina Camescic, elevă în clasa a X-a.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!