Încă un miliardar din lista Forbes și-a vândut activele din Rusia

Miliardarul Roman Avdeev, aflat pe locul 108 în clasamentul Forbes din Rusia, cu o avere estimată la 1,2 miliarde de dolari, a anunțat vânzarea ultimului său activ din Rusia.

„Vreau să împărtășesc un eveniment semnificativ din viața mea: astăzi a fost finalizată tranzacția prin care am vândut partea mea din concernul ‘Rossiym’ structurilor lui Sergey Sudarikov. Ca urmare a acestei tranzacții, nu mai am active sau proiecte de afaceri în Rusia”, a scris Avdeev pe pagina sa de Facebook.

Avdeev a menționat că vânzarea unei participații de 62% a fost un „pas logic” care a încheiat parteneriatul său de lungă durată cu Sudarikov, început în 2019 prin semnarea unui memorandum de colaborare strategică. Billionarul a exprimat, de asemenea, încrederea că, sub conducerea lui Sudarikov, concernul va atinge noi culmi.

„Pentru mine, decizia luată îmi va permite să mă concentrez asupra celor dragi, în primul rând asupra copiilor mei, și asupra altor aspecte importante ale vieții mele, care nu sunt legate de afaceri”, a subliniat Avdeev. Totuși, el nu a menționat motivul pentru care a vândut participația în companie sau suma tranzacției.

Concernul „Rossiym” a fost fondat de Avdeev în 2006 și reprezintă un holding de investiții cu principalele sale investiții în sectorul financiar. Principalul său activ este Banca de Credit din Moscova. La sfârșitul anului 2019, Avdeev a convenit asupra unei fuziuni a activelor cu principalul acționar al grupului de investiții „Regiunea”, Sudarikov (avere estimată de Forbes la 1,8 miliarde de dolari). În „Rossiym”, Sudarikov deține în continuare o participație de 31%.

Avdeev are 57 de ani, este căsătorit și are 23 de copii, dintre care 17 sunt adoptați. De-a lungul războiului din Ucraina, averea sa a scăzut de la 1,8 miliarde de dolari în 2021 la 1,2 miliarde de dolari în 2024.

Anterior, cel puțin șapte miliardari au renunțat la cetățenia rusă, printre care se numără: fostul proprietar al Coalco și al Aeroportului Domodedovo, Vasily Anisimov (1,6 miliarde de dolari), fondatorul și principalul acționar al holdingului Freedom, Timur Turlov (2,4 miliarde de dolari), fondatorul companiei de investiții „Troika Dialog”, Ruben Vardanyan (1,3 miliarde de dolari), fondatorul companiei de investiții DST Global, Yuri Milner (7,3 miliarde de dolari), fondatorul Revolut, Nikolai Storonsky (7,1 miliarde de dolari), fondatorul companiei energetice „Areti”, Igor Makarov (2,2 miliarde de dolari), și fondatorul Tinkoff Group, Oleg Tinkov (0,86 miliarde de dolari, evaluat după vânzarea Tinkoff Bank).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avdeev #milirdar active #vinzare #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.