Încă un miliardar din lista Forbes și-a vândut activele din Rusia

Miliardarul Roman Avdeev, aflat pe locul 108 în clasamentul Forbes din Rusia, cu o avere estimată la 1,2 miliarde de dolari, a anunțat vânzarea ultimului său activ din Rusia.

„Vreau să împărtășesc un eveniment semnificativ din viața mea: astăzi a fost finalizată tranzacția prin care am vândut partea mea din concernul ‘Rossiym’ structurilor lui Sergey Sudarikov. Ca urmare a acestei tranzacții, nu mai am active sau proiecte de afaceri în Rusia”, a scris Avdeev pe pagina sa de Facebook.

Avdeev a menționat că vânzarea unei participații de 62% a fost un „pas logic” care a încheiat parteneriatul său de lungă durată cu Sudarikov, început în 2019 prin semnarea unui memorandum de colaborare strategică. Billionarul a exprimat, de asemenea, încrederea că, sub conducerea lui Sudarikov, concernul va atinge noi culmi.

„Pentru mine, decizia luată îmi va permite să mă concentrez asupra celor dragi, în primul rând asupra copiilor mei, și asupra altor aspecte importante ale vieții mele, care nu sunt legate de afaceri”, a subliniat Avdeev. Totuși, el nu a menționat motivul pentru care a vândut participația în companie sau suma tranzacției.

Concernul „Rossiym” a fost fondat de Avdeev în 2006 și reprezintă un holding de investiții cu principalele sale investiții în sectorul financiar. Principalul său activ este Banca de Credit din Moscova. La sfârșitul anului 2019, Avdeev a convenit asupra unei fuziuni a activelor cu principalul acționar al grupului de investiții „Regiunea”, Sudarikov (avere estimată de Forbes la 1,8 miliarde de dolari). În „Rossiym”, Sudarikov deține în continuare o participație de 31%.

Avdeev are 57 de ani, este căsătorit și are 23 de copii, dintre care 17 sunt adoptați. De-a lungul războiului din Ucraina, averea sa a scăzut de la 1,8 miliarde de dolari în 2021 la 1,2 miliarde de dolari în 2024.

Anterior, cel puțin șapte miliardari au renunțat la cetățenia rusă, printre care se numără: fostul proprietar al Coalco și al Aeroportului Domodedovo, Vasily Anisimov (1,6 miliarde de dolari), fondatorul și principalul acționar al holdingului Freedom, Timur Turlov (2,4 miliarde de dolari), fondatorul companiei de investiții „Troika Dialog”, Ruben Vardanyan (1,3 miliarde de dolari), fondatorul companiei de investiții DST Global, Yuri Milner (7,3 miliarde de dolari), fondatorul Revolut, Nikolai Storonsky (7,1 miliarde de dolari), fondatorul companiei energetice „Areti”, Igor Makarov (2,2 miliarde de dolari), și fondatorul Tinkoff Group, Oleg Tinkov (0,86 miliarde de dolari, evaluat după vânzarea Tinkoff Bank).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avdeev #milirdar active #vinzare #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.