Încă un miliardar din lista Forbes și-a vândut activele din Rusia

Miliardarul Roman Avdeev, aflat pe locul 108 în clasamentul Forbes din Rusia, cu o avere estimată la 1,2 miliarde de dolari, a anunțat vânzarea ultimului său activ din Rusia.

„Vreau să împărtășesc un eveniment semnificativ din viața mea: astăzi a fost finalizată tranzacția prin care am vândut partea mea din concernul ‘Rossiym’ structurilor lui Sergey Sudarikov. Ca urmare a acestei tranzacții, nu mai am active sau proiecte de afaceri în Rusia”, a scris Avdeev pe pagina sa de Facebook.

Avdeev a menționat că vânzarea unei participații de 62% a fost un „pas logic” care a încheiat parteneriatul său de lungă durată cu Sudarikov, început în 2019 prin semnarea unui memorandum de colaborare strategică. Billionarul a exprimat, de asemenea, încrederea că, sub conducerea lui Sudarikov, concernul va atinge noi culmi.

„Pentru mine, decizia luată îmi va permite să mă concentrez asupra celor dragi, în primul rând asupra copiilor mei, și asupra altor aspecte importante ale vieții mele, care nu sunt legate de afaceri”, a subliniat Avdeev. Totuși, el nu a menționat motivul pentru care a vândut participația în companie sau suma tranzacției.

Concernul „Rossiym” a fost fondat de Avdeev în 2006 și reprezintă un holding de investiții cu principalele sale investiții în sectorul financiar. Principalul său activ este Banca de Credit din Moscova. La sfârșitul anului 2019, Avdeev a convenit asupra unei fuziuni a activelor cu principalul acționar al grupului de investiții „Regiunea”, Sudarikov (avere estimată de Forbes la 1,8 miliarde de dolari). În „Rossiym”, Sudarikov deține în continuare o participație de 31%.

Avdeev are 57 de ani, este căsătorit și are 23 de copii, dintre care 17 sunt adoptați. De-a lungul războiului din Ucraina, averea sa a scăzut de la 1,8 miliarde de dolari în 2021 la 1,2 miliarde de dolari în 2024.

Anterior, cel puțin șapte miliardari au renunțat la cetățenia rusă, printre care se numără: fostul proprietar al Coalco și al Aeroportului Domodedovo, Vasily Anisimov (1,6 miliarde de dolari), fondatorul și principalul acționar al holdingului Freedom, Timur Turlov (2,4 miliarde de dolari), fondatorul companiei de investiții „Troika Dialog”, Ruben Vardanyan (1,3 miliarde de dolari), fondatorul companiei de investiții DST Global, Yuri Milner (7,3 miliarde de dolari), fondatorul Revolut, Nikolai Storonsky (7,1 miliarde de dolari), fondatorul companiei energetice „Areti”, Igor Makarov (2,2 miliarde de dolari), și fondatorul Tinkoff Group, Oleg Tinkov (0,86 miliarde de dolari, evaluat după vânzarea Tinkoff Bank).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avdeev #milirdar active #vinzare #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia din stânga Nistrului a traversat în anul 2025 cea mai profundă criză economică și socială din ultimele cel puțin două decenii și jumătate, afirmă Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. Declarațiile au fost făcute vineri, 6 februarie 2026, în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță, unde analistul a prezentat date care indică o prăbușire simultană a principalilor indicatori macroeconomici, fără precedent în istoria recentă a regiunii.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat în 2025 o scădere dramatică pe malul stâng al Nistrului. Dacă pe malul drept PIB-ul a ajuns la 8,4 mii de dolari per capita, pe malul stâng acesta s-a situat la doar 3,8 mii de dolari, diferența crescând la 2,2 ori, față de 1,9 ori în 2024. Estimările arată că economia de pe malul drept a încheiat anul 2025 cu o creștere de 2,7%, în timp ce pe malul stâng s-a consemnat o contracție de cel puțin 18%, cea mai mare din ultimii 25 de ani. Comparativ cu anul 2010, PIB-ul regiunii este mai mic cu 13%, situația fiind mai gravă decât acum 15 ani, în pofida faptului că regiunea a trecut deja prin trei crize economice majore.

Industria, pilonul de bază al economiei din stânga Nistrului, a suferit cea mai mare prăbușire din istorie, susține economistul. Producția industrială estimată pentru 2025 este de aproximativ 12 miliarde de lei, în scădere cu peste 30% într-un singur an, cea mai abruptă cădere de la începutul industrializării regiunii. În prezent, industria funcționează la circa 75% din nivelul anului 1989, iar structura economiei rămâne extrem de vulnerabilă, în condițiile în care aproximativ 60% din activitate depinde direct de gazul din Federația Rusă, în special prin sectorul energetic și metalurgic.

Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului s-au accentuat și la capitolul venituri ale populației. În 2025, salariul mediu lunar pe malul drept este estimat la cel puțin 15.700 de lei, în timp ce pe malul stâng acesta a ajuns la doar 7.800 de lei, de două ori mai mic. Dacă în urmă cu zece ani salariile din stânga Nistrului erau comparabile sau chiar mai mari, în prezent decalajul s-a adâncit semnificativ: veniturile au crescut cu peste 10 mii de lei pe malul drept, față de doar 1.300 de lei pe malul stâng.

Situația pensionarilor este descrisă de analist drept alarmantă. Pensia medie lunară pe malul drept a ajuns în 2025 la 4.200 de lei, în timp ce pe malul stâng este sub 1.900 de lei, de 2,2 ori mai mică. În ultimul an, pensiile reale au crescut cu 2,5% pe malul drept, dar au scăzut cu 8,9% pe malul stâng. Comparativ cu acum zece ani, pensionarii din stânga Nistrului trăiesc mai prost, iar nivelul real de trai este similar celui de acum 25 de ani.

Creșterea prețurilor a erodat suplimentar puterea de cumpărare. În 2025, inflația a fost de 14,7% pe malul stâng și de 7% pe malul drept. Pe termen lung, în ultimii 25 de ani, prețurile din stânga Nistrului au crescut de 11,1 ori, față de 6,7 ori pe malul drept, în pofida avantajelor legate de costurile mai mici la energie și servicii.

Exporturile au atins, la rândul lor, un minim istoric. În 2025, volumul exporturilor din stânga Nistrului a coborât la 436 de milioane de dolari, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. Totodată, structura exporturilor s-a schimbat radical: aproximativ 70% din livrările externe au fost direcționate către malul drept, România și alte state ale Uniunii Europene, în timp ce exporturile către Federația Rusă s-au redus la doar 25 de milioane de dolari.

„Stânga Nistrului a intrat în 2025 în cea mai profundă criză economică și socială din ultimii cel puțin 25 de ani. Industria s-a prăbușit, PIB-ul a scăzut dramatic, exporturile sunt la minim istoric, iar populația – atât salariații, cât și pensionarii – trăiește mai prost decât în urmă cu un deceniu. Este o situație extrem de complicată, fără precedent pentru regiune”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.