Incendii, boli sau cutremure? Nu contează, important e să nu zgârii mașina. Asigurările auto „înghit” piața

Piața asigurărilor din Republica Moldova a continuat să crească în 2024, înregistrând o majorare de 10,7% a primelor brute subscrise față de anul precedent. Totodată, despăgubirile și indemnizațiile plătite de companiile de asigurări au crescut cu 25,3%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.

În termeni absoluți, în anul 2024 s-au încasat prime în valoare totală de 3,25 miliarde de lei, iar despăgubirile plătite au atins 1,28 miliarde de lei. Totuși, structura pieței arată o realitate deja bine cunoscută: moldovenii își asigură în continuare în primul rând mașinile, în detrimentul sănătății sau locuințelor.

Cele mai mari încasări au fost înregistrate la: asigurările de răspundere civilă auto (RCA) – 1,68 miliarde lei (cu 9,3% mai mult decât în 2023), asigurările facultative de autovehicule (CASCO) – 627,3 milioane lei (+12,7%).

În comparație, asigurările de sănătate au generat prime de doar 155,4 milioane lei, iar asigurările de locuință și bunuri (inclusiv incendii și calamități) – 382,7 milioane lei. Chiar dacă valoarea acestora este în creștere, ele rămân cu mult în urma asigurărilor auto.

Despăgubirile plătite confirmă aceeași tendință: pentru RCA au fost achitate 632,2 milioane lei, pentru CASCO – 324 milioane lei,
în timp ce pentru sănătate s-au plătit 84,7 milioane lei, iar pentru bunuri – 171,6 milioane lei.

În ciuda creșterii generale a veniturilor din activitatea de asigurare (+18,7%), profitul companiilor până la impozitare s-a redus cu 19,6%, ajungând la 349,5 milioane lei. Asta în timp ce cheltuielile au crescut mai rapid decât veniturile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#RCA #asigurări #casa #sanatate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.