OpenAI, perla Inteligenţei artificiale, creatorul ChatGPT, vrea să adopte un model de business netestat

10 Oct. 2024, 15:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Oct. 2024, 15:32 // Actual //  Ursu Victor

OpenAI explorează o structură corporativă relativ nouă pentru a se proteja de preluări ostile şi pentru a-l apăra pe directorul său executiv, Sam Altman, de influenţele externe, scrie FT.

Start-up-ul de inteligenţă artificială, care a obţinut săptămâna trecută o finanţare de 6,6 miliarde de dolari, plănuieşte să se reorganizeze ca o corporaţie de utilitate publică (PBC). Acest model de societate este nou şi rar folosit, fiind adoptat şi de alţi jucători din domeniul AI, cum ar fi Anthropic şi xAI, fondat de Elon Musk.

Un avantaj major al structurii PBC este că poate preveni o achiziţie nedorită sau presiunile venite din partea unui investitor activist, spun surse apropiate companiei. Aceasta ar însemna că un investitor actual, cum ar fi Microsoft, ar putea avea dificultăţi în a prelua controlul asupra OpenAI.

Ca PBC, OpenAI ar trebui să echilibreze interesele acţionarilor cu un beneficiu public şi cu alte părţi interesate, cum ar fi angajaţii şi societatea. Această „abordare multidimensională a obligaţiilor fiduciare” ar proteja compania de eventualele presiuni pentru a prioritiza profitul în detrimentul altor valori, oferindu-i astfel mai multă libertate de a ignora cerinţele activiştilor financiari.

Noua structură este propusă într-un moment de schimbare pentru OpenAI, care a devenit una dintre cele mai valoroase companii din Silicon Valley, fiind evaluată recent la 150 de miliarde de dolari. Acest model îi va permite să atragă noi investitori şi să obţină capitalul necesar pentru a concura cu giganţi bine finanţaţi, precum Google, şi pentru a susţine costurile dezvoltării modelelor avansate de inteligenţă artificială.

Totuşi, compania se confruntă şi cu provocări interne. În urmă cu un an, Sam Altman a fost temporar demis în urma unui litigiu la nivelul consiliului de administraţie. Recent, mai mulţi membri ai echipei de conducere, inclusiv Mira Murati, influentul director tehnologic, şi-au anunţat plecarea. În acelaşi timp, Elon Musk, cofondatorul OpenAI, a dat în judecată compania, acuzând-o că a abandonat misiunea sa originală de a aduce beneficii umanităţii prin parteneriatul de miliarde de dolari încheiat cu Microsoft.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.