Încet, încet renunțăm la zahăr? India restricționează exporturile

India a impus restricţii la exporturile de zahăr, pentru prima dată în ultimii şase ani, plafonând exporturile din acest sezon la zece milioane de tone, conform unui ordin guvernamental publicat marţi, pentru a preveni creşterea preţurilor pe plan intern, după ce un volum record a fost vândut pe piaţa globală, transmite Reuters.

Potrivit sursei citate, în urma anunțului, preţul zahărului rafinat la Londra a urcat cu peste 1%.

Conform noului ordin al Guvernului, exportatorii vor fi nevoiți să solicite permisiunea pentru orice livrări în afara ţării în perioada 1 iunie – 31 octombrie.

India este cel mai mare producător mondial de zahăr şi al doilea mare exportator după Brazilia. De asemenea, India este al doilea mare producător mondial de grâu.

„Guvernul este îngrijorat de preţul ridicat al alimentelor şi, de aceea, încearcă să se asigure că rămâne suficient zahăr în ţară pentru a acoperi necesarul intern”, a declarat un dealer din Mumbai, angajat la o firmă globală de trading.

Iniţial, India intenţionase să restricţioneze exporturile de zahăr la opt milioane de tone, dar ulterior Guvernul a decis să majoreze cantitatea datorită estimărilor privind producţia ridicată a ţării.

Asociaţia Procesatorilor de Zahăr a revizuit în creştere estimările privind producţia la 35,5 milioane de tone, faţă de prognoza precedentă, de 31 milioane de tone. Până acum, procesatorii de zahăr din India au semnat contracte pentru a exporta 9,1 milioane de tone de zahăr în sezonul 2021/2022 şi deja au livrat 8,2 milioane de tone, scrie Agerpres.

Amintim că, la data de 14 mai, India a anunţat interzicerea exporturilor de grâu, pe fondul scăderii producţiei ca urmare a unor valuri extreme de căldură.

După ce anterior s-au angajat să furnizeze grâu ţărilor dependente de exporturile din Ucraina, autorităţile de la New Delhi au explicat că vor să asigure securitatea alimentară pentru cei 1,4 miliarde de locuitori ai Indiei. Însă, decizia Indiei a generat critici din partea miniştrilor Agriculturii din grupul G7, care au apreciat că o astfel de măsură va înrăutăţi criza mondială.

#export #zahar #India

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a avut o întrevedere cu Kenji Okamura, director general adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), în cadrul Reuniunilor anuale ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, care se desfășoară la Washington în perioada 13–18 octombrie 2025.

Discuțiile s-au concentrat pe perspectivele economice globale și regionale, pe reziliența economiei Republicii Moldova și pe rolul BNM în consolidarea stabilității financiare și promovarea reformelor structurale, în linie cu obiectivul de aderare la Uniunea Europeană.

Anca Dragu a prezentat evoluțiile macroeconomice recente, accentuând menținerea unui sector bancar solid și bine capitalizat, progresele în guvernanță și transparență, precum și modernizarea infrastructurii de plăți. Ea a subliniat că operarea Moldovei în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) confirmă maturizarea cadrului instituțional și apropierea de standardele europene.

Kenji Okamura a remarcat aderarea la SEPA drept un semnal de încredere al partenerilor internaționali în soliditatea sistemului financiar moldovenesc, menționând și finalizarea cu succes a exercițiului FSAP (Programul de Evaluare a Sectorului Financiar) realizat de FMI și Banca Mondială. Evaluarea a vizat calitatea reglementării și supravegherii bancare, capacitatea de gestionare a crizelor și accesul IMM-urilor la finanțare.

„Vom continua parcursul european al Republicii Moldova cu aceeași consecvență și încredere: stabilitate, transparență și reforme. Prin modernizarea infrastructurii de plăți și consolidarea guvernanței, apropiem sistemul financiar al Republicii Moldova de standardele europene și contribuim la creșterea încrederii și a rezilienței economice”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

În perioada următoare, BNM și FMI vor aprofunda cooperarea pentru consolidarea cadrului macroprudențial și sporirea stabilității sistemului financiar național.