Independența „republicilor” Lugansk și Donețk ar putea fi cerută de Duma de Stat la 14 februarie

Conducerea Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, este convocată pentru data de 14 februarie, iar la această reuniune ar putea fi luată decizia de a-i cere președintelui Vladimir Putin recunoașterea independenței așa-numitelor „republici populare” Lugansk și Donețk, din regiunea Donbas, din estul Ucrainei, au transmis luni agențiile ruse de presă, citate de Agerpres.
Consiliul Dumei de Stat a decis anterior să examineze acest apel în februarie, iar acum a fost stabilită și data: 14 februarie, potrivit unor surse citate de agențiile de presă ruse. Pe

Deputaţi ai grupului parlamentar al Partidului Comunist din Dumă au adresat un apel către şeful statului rus pentru a lua în considerare recunoaşterea „republicilor populare” Lugansk şi Doneţk ca state independente, precum şi desfăşurarea rapidă a negocierilor cu conducerea acestor republici în vederea creării unui temei legal pentru relaţii interstatale şi reglementarea tuturor aspectelor de cooperare şi asistenţă reciprocă, reamintește RIA Novosti.
Unii observatori ruşi consideră că „iniţiativa recunoaşterii” celor două aşa-numite „republici populare” din Donbas le-a fost sugerată comuniştilor chiar de către Kremlin, conform unor comentarii difuzate de postul de radio Eho Moskvî.

Solicitat să comenteze această informaţie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că nu dispune de date care să o confirme. „Ar trebui să vă adresaţi Dumei”, i-a îndemnat el pe jurnalişti.

Această iniţiativă a Dumei intervine în plină criză între Occident şi Rusia, acuzată că a concentrat zeci de mii de soldaţi şi cantităţi importante de echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina în vederea unei invazii.

Putin a ordonat plăți către cetățenii din Lugansk și Donețk care dețin pașapoarte rusești

La sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele Vladimir Putin a dat ordin guvernului rus să asigure plata prestaţiilor sociale către locuitorii din Doneţk şi Lugansk care deţin paşapoarte ruseşti, după cum se menţionează într-un document publicat la 29 ianuarie pe site-ul Kremlinului, după o şedinţă a Consiliului pentru dezvoltarea societăţii civile şi drepturile omului.

#Lugansk #Donețk #independenta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.