India ar putea exporta mai mult zahăr

India ar putea exporta cu până la un milion de tone de zahăr mai mult în sezonul 2022/2023, dacă producţia se va situa la limita superioară a actualelor previziuni, a anunţat Avantika Saraogi, un oficial al unuia dintre cei mai mari producători de zahăr şi etanol, Balrampur Chini Mills, transmite Reuters.

Până acum India a exportat în sezonul 2022/2023 doar 6,1 milioane de tone de zahăr, faţă de nivelul record de 11 milioane de tone de zahăr în sezonul precedent.

India este cel mai mare consumator şi producător mondial de zahăr şi al doilea mare exportator după Brazilia.

Oficialii guvernamentali şi din industrie au minimalizat perspectiva majorării exporturilor în urma unei neaşteptate scăderi a producţiei, în special în statul Maharashtra.

Totuşi, a declarat Saraogi, dacă recolta depăşeşte 34 milioane de tone de zahăr, iar Guvernul va avea în aprilie suficiente stocuri, ar putea aproba majorarea exporturilor cu până la un milion de tone.

Asociaţia fabricilor de zahăr din India (ISMA) şi-a redus estimările pentru sezonul 2022/2023 la 34 milioane de tone de zahăr.

În contrast, Saraogi susţine că Balrampur Chini Mills va anunţa o creştere de 15% producţiei de zahăr sezonul 2022/2023, datorită recoltelor mai mari din acest an.

Recent, India a anunţat că a extins restricţiile la exporturile de zahăr până în octombrie 2023, pentru a ţine sub control creşterea preţurilor pe plan intern.

În mai 2022, ţara din sudul Asiei a impus restricţii la exporturile de zahăr, pentru prima dată în ultimii şase ani, plafonând exporturile din acest sezon la zece milioane de tone, după ce un volum record a fost vândut pe piaţa globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#export #zahar #India

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.