India își vrea înapoi comorile luate de englezi. Printre ele, cel mai mare diamant din lume de pe coroana Reginei Mamă

Premierul Narendra Modi vrea să recupereze de la Marea Britanie bijuterii cu valoarea inestimabilă care provin din India și pe care englezii și le-au însușit în perioada imperiului colonial.

Mai multe publicații importante din Marea Britanie – printre care The Guardian și The Telegraph – scriu că premierul Indiei Narendra Modi se pregătește să lanseze o campanie diplomatică de amploare prin care va cere repatrierea a mii de bijuterii indiene, pe care englezii le-au dus pe teritoriul Regatului Unit în perioada imperiului colonial.

Printre aceste bijuterii pe care India și le va cere înapoi se numără și celebrul Koh-i-Noor, cel mai mare diamant șlefuit din lume, potrivit The Telegraph.

În prezent, diamantul este montat pe coroana Reginei Mamă a Marii Britanii, un simbol pentru englezi.

Înainte de a fi adus în Marea Britanie, diamantul a împodobit celebrul Tron al Păunului din timpul dinastiei Mughal din India.

E lesne de înțeles că Londra n-ar avea cum să renunțe ușor la bijuterie. Nu datorită valorii ei în bani, ci datorită faptului că face parte din setul de bijuterii ale Coroanei.

Potrivit publicațiilor din Marea Britanie, însă, și India e hotărâtă să își recupereze bijuteriile.

„Acest demers are o importantă uriașă pentru Guvern. Greutatea demersului e dată chiar de premierul Narendra Modi, care prioritizează repatrierea bijuteriilor”, a declarat secretarul de stat în Miniostrul Culturii Govind Mohan, citat de The Telegraph.

Agenția de Supraveghere Arheologică a Indiei – care funcționează în subordinea Ministerului Culturii – coordonează eforturile de recuperare a obiectelor care au fost scoase din India după ce țara și-a câștigat independența.

Deja Ashmolean Museum din Oxford a primit solicitări să returneze o statuie de bronz care provine din sudul Indiei.

În acest an, diplomații indieni din Marea Britanie ar urma să formuleze solicitări oficiale pentru repatrierea multor bijuterii.

Când Rishi Sunak a devenit premier al Marii Britanii, omologul său indian, Narendra Modi, a anunțat că s-a creat „un pod viu” între cele două națiuni. Misiunea diplomatică a lui Sunak, în acest caz, va fi, însă, una dificilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#englezi #diamant #India

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.