India își vrea înapoi comorile luate de englezi. Printre ele, cel mai mare diamant din lume de pe coroana Reginei Mamă

Premierul Narendra Modi vrea să recupereze de la Marea Britanie bijuterii cu valoarea inestimabilă care provin din India și pe care englezii și le-au însușit în perioada imperiului colonial.

Mai multe publicații importante din Marea Britanie – printre care The Guardian și The Telegraph – scriu că premierul Indiei Narendra Modi se pregătește să lanseze o campanie diplomatică de amploare prin care va cere repatrierea a mii de bijuterii indiene, pe care englezii le-au dus pe teritoriul Regatului Unit în perioada imperiului colonial.

Printre aceste bijuterii pe care India și le va cere înapoi se numără și celebrul Koh-i-Noor, cel mai mare diamant șlefuit din lume, potrivit The Telegraph.

În prezent, diamantul este montat pe coroana Reginei Mamă a Marii Britanii, un simbol pentru englezi.

Înainte de a fi adus în Marea Britanie, diamantul a împodobit celebrul Tron al Păunului din timpul dinastiei Mughal din India.

E lesne de înțeles că Londra n-ar avea cum să renunțe ușor la bijuterie. Nu datorită valorii ei în bani, ci datorită faptului că face parte din setul de bijuterii ale Coroanei.

Potrivit publicațiilor din Marea Britanie, însă, și India e hotărâtă să își recupereze bijuteriile.

„Acest demers are o importantă uriașă pentru Guvern. Greutatea demersului e dată chiar de premierul Narendra Modi, care prioritizează repatrierea bijuteriilor”, a declarat secretarul de stat în Miniostrul Culturii Govind Mohan, citat de The Telegraph.

Agenția de Supraveghere Arheologică a Indiei – care funcționează în subordinea Ministerului Culturii – coordonează eforturile de recuperare a obiectelor care au fost scoase din India după ce țara și-a câștigat independența.

Deja Ashmolean Museum din Oxford a primit solicitări să returneze o statuie de bronz care provine din sudul Indiei.

În acest an, diplomații indieni din Marea Britanie ar urma să formuleze solicitări oficiale pentru repatrierea multor bijuterii.

Când Rishi Sunak a devenit premier al Marii Britanii, omologul său indian, Narendra Modi, a anunțat că s-a creat „un pod viu” între cele două națiuni. Misiunea diplomatică a lui Sunak, în acest caz, va fi, însă, una dificilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#englezi #diamant #India

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.