India își vrea înapoi comorile luate de englezi. Printre ele, cel mai mare diamant din lume de pe coroana Reginei Mamă

Premierul Narendra Modi vrea să recupereze de la Marea Britanie bijuterii cu valoarea inestimabilă care provin din India și pe care englezii și le-au însușit în perioada imperiului colonial.

Mai multe publicații importante din Marea Britanie – printre care The Guardian și The Telegraph – scriu că premierul Indiei Narendra Modi se pregătește să lanseze o campanie diplomatică de amploare prin care va cere repatrierea a mii de bijuterii indiene, pe care englezii le-au dus pe teritoriul Regatului Unit în perioada imperiului colonial.

Printre aceste bijuterii pe care India și le va cere înapoi se numără și celebrul Koh-i-Noor, cel mai mare diamant șlefuit din lume, potrivit The Telegraph.

În prezent, diamantul este montat pe coroana Reginei Mamă a Marii Britanii, un simbol pentru englezi.

Înainte de a fi adus în Marea Britanie, diamantul a împodobit celebrul Tron al Păunului din timpul dinastiei Mughal din India.

E lesne de înțeles că Londra n-ar avea cum să renunțe ușor la bijuterie. Nu datorită valorii ei în bani, ci datorită faptului că face parte din setul de bijuterii ale Coroanei.

Potrivit publicațiilor din Marea Britanie, însă, și India e hotărâtă să își recupereze bijuteriile.

„Acest demers are o importantă uriașă pentru Guvern. Greutatea demersului e dată chiar de premierul Narendra Modi, care prioritizează repatrierea bijuteriilor”, a declarat secretarul de stat în Miniostrul Culturii Govind Mohan, citat de The Telegraph.

Agenția de Supraveghere Arheologică a Indiei – care funcționează în subordinea Ministerului Culturii – coordonează eforturile de recuperare a obiectelor care au fost scoase din India după ce țara și-a câștigat independența.

Deja Ashmolean Museum din Oxford a primit solicitări să returneze o statuie de bronz care provine din sudul Indiei.

În acest an, diplomații indieni din Marea Britanie ar urma să formuleze solicitări oficiale pentru repatrierea multor bijuterii.

Când Rishi Sunak a devenit premier al Marii Britanii, omologul său indian, Narendra Modi, a anunțat că s-a creat „un pod viu” între cele două națiuni. Misiunea diplomatică a lui Sunak, în acest caz, va fi, însă, una dificilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#englezi #diamant #India

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.