India își vrea înapoi comorile luate de englezi. Printre ele, cel mai mare diamant din lume de pe coroana Reginei Mamă

Premierul Narendra Modi vrea să recupereze de la Marea Britanie bijuterii cu valoarea inestimabilă care provin din India și pe care englezii și le-au însușit în perioada imperiului colonial.

Mai multe publicații importante din Marea Britanie – printre care The Guardian și The Telegraph – scriu că premierul Indiei Narendra Modi se pregătește să lanseze o campanie diplomatică de amploare prin care va cere repatrierea a mii de bijuterii indiene, pe care englezii le-au dus pe teritoriul Regatului Unit în perioada imperiului colonial.

Printre aceste bijuterii pe care India și le va cere înapoi se numără și celebrul Koh-i-Noor, cel mai mare diamant șlefuit din lume, potrivit The Telegraph.

În prezent, diamantul este montat pe coroana Reginei Mamă a Marii Britanii, un simbol pentru englezi.

Înainte de a fi adus în Marea Britanie, diamantul a împodobit celebrul Tron al Păunului din timpul dinastiei Mughal din India.

E lesne de înțeles că Londra n-ar avea cum să renunțe ușor la bijuterie. Nu datorită valorii ei în bani, ci datorită faptului că face parte din setul de bijuterii ale Coroanei.

Potrivit publicațiilor din Marea Britanie, însă, și India e hotărâtă să își recupereze bijuteriile.

„Acest demers are o importantă uriașă pentru Guvern. Greutatea demersului e dată chiar de premierul Narendra Modi, care prioritizează repatrierea bijuteriilor”, a declarat secretarul de stat în Miniostrul Culturii Govind Mohan, citat de The Telegraph.

Agenția de Supraveghere Arheologică a Indiei – care funcționează în subordinea Ministerului Culturii – coordonează eforturile de recuperare a obiectelor care au fost scoase din India după ce țara și-a câștigat independența.

Deja Ashmolean Museum din Oxford a primit solicitări să returneze o statuie de bronz care provine din sudul Indiei.

În acest an, diplomații indieni din Marea Britanie ar urma să formuleze solicitări oficiale pentru repatrierea multor bijuterii.

Când Rishi Sunak a devenit premier al Marii Britanii, omologul său indian, Narendra Modi, a anunțat că s-a creat „un pod viu” între cele două națiuni. Misiunea diplomatică a lui Sunak, în acest caz, va fi, însă, una dificilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#englezi #diamant #India

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.