India, placa turnantă a petrolului rusesc! Moldova cumpără tot mai multe produse petroliere din țara asiatică

În 2023, în Moldova au fost importate 907,9 mii tone de produse petroliere, cu cu 6,6% mai mult decât în 2022, arată ANRE. C

ea mai mare pondere cade pe motorina – mai mult de 73,3% din toate produsele petroliere importate. Creșterea se datorează în principal creșterii numărului de vehicule diesel, precum și cererii din Ucraina.

Tradițional, principalul furnizor de produse petroliere pentru Republica Moldova este România, deținând 96,8% din importul benzinei, 68,0% din importul motorinei și 54,2% din importul gazului lichefiat. Geografia țărilor care au furnizat în anul 2023 produse petroliere principale în Republica Moldova, este completată de state precum: India cu 9,3%, Turcia cu 9,4% și Emiratele Arabe Unite cu 4,2% la motorină. La benzină, Bulgaria a furnizat țării noastre 3,2% din totalul importului. Totodată, cantități nesemnificative de motorină au fost importate din Bulgaria 1,9%, Federația Rusă 1,7%, Italia 1,5%, Israel 0,9%, cât și din alte țări care cumulativ dețin o cotă de 2,9%.

Pe parcursul anului 2023 prețul mediu de import la benzină a fluctuat în limitele unui coridor de 200 dolari SUA/tona, atingând valoarea maximală în luna septembrie, care a constituit 1 029,3 dolari SUA/tona sau 18 519,3 lei/tona. Comparativ cu începutul anului, prețul de import din luna septembrie a crescut cu 2 416,50 lei/tona sau 182,3 dolari SUA/tona.

În luna decembrie 2023 s-a înregistrat cel mai mic preț mediu de import al benzinei, acesta fiind de 14 365,6 lei/tona sau 811,4 dolari SUA/tona, cu o descreștere de 10,8% comparativ cu începutul anului. Exprimat în lei moldovenești, prețul de import din luna decembrie s-a micșorat comparativ cu cel din luna ianuarie cu 1 737,2 lei/tona.

În perioada anului 2023 prețul mediu de import al motorinei a înregistrat fluctuații mai accentuate decât la benzină, variind într-un coridor de circa 260 dolari SUA/tona. Ca și în cazul benzinei, din cauza scăderii cursului de schimb al monedei naționale în raport cu dolarul SUA, cea mai mare valoare a importurilor exprimată în lei moldovenești a fost înregistrată în luna ianuarie fiind de 18 693,7 lei/tonă, iar cea mai mare valoare în expresie valutară a fost înregistrată în luna octombrie fiind de 1022,0 dolari SUA/tona.

În luna mai 2023, prețul mediu de import a înregistrat o cotă minimă de 13 543,7 lei/tona sau 759,4 dolari SUA/tona, în scădere cu 27,5% comparativ cu luna ianuarie. Exprimat în lei moldovenești, prețul de import din luna mai s-a micșorat comparativ cu cel din luna ianuarie cu 5150,0 lei/tona.

Începând cu luna iunie, prețul mediu de import al motorinei a înregistrat o creștere constantă, recuperând valorile înregistrate de la începutul anului, după care a scăzut semnificativ în ultimele două luni ale anului.

Cauzele de bază care au condus la majorarea prețurilor de import atât pentru benzină, cât și pentru motorină, au fost creșterea cererii în regiune, reducerea stocurilor globale comparativ cu anii precedenți, dar și capacitățile tot mai limitate a rafinăriilor în raport cu cererea majorată. În contextul înțelegerilor dintre Arabia Saudită și Federația Rusă privind politicile de reducere voluntară a producției de 1,3 milioane baril/zi până la sfârșitul anului 2023, factor multiplicat și de penuria din Libia, care a închis temporar patru dintre terminalele sale de export de petrol din cauza unei furtuni devastatoare din estul țării, au determinat cotația Platts atât la benzină, cât și la motorină să ajungă la mijlocul lunii septembrie să depășească nivelul de 1000 dolari SUA/tona.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#carburanti #India #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija avertizează că, începând cu anul 2024, Republica Moldova s-a confruntat cu o invazie de zahăr alb ieftin provenit în special din Serbia și din Uniunea Europeană, fenomen care a pus sub presiune severă producătorii locali. Dacă până în 2023 importurile se mențineau la un nivel modest, de circa 12–13 mii tone anual, în 2024 acestea au explodat la peste 32 mii tone, iar în primele nouă luni din 2025 s-au ridicat deja la 34 mii tone – mai mult decât în tot anul precedent.

Valoarea totală a importurilor s-a dublat, de la circa 200 milioane lei în 2023 la peste 420 milioane lei în 2024 și aproape 450 milioane lei în primele nouă luni din 2025. Serbia, care anterior nu figura printre furnizorii de zahăr ai Moldovei, a ajuns să dețină peste jumătate din piața importurilor. Zahărul sârbesc, susținut de subvenții de stat, a fost livrat la un preț mediu de 14 lei/kg, față de 18 lei/kg pentru produsul local, adică cu 20–25% mai ieftin decât costul de producție intern.

Fără taxe vamale datorită regimului CEFTA, zahărul din Serbia a devenit principalul factor al presiunii asupra producătorilor autohtoni. În paralel, pe piață au intrat cantități tot mai mari și din Uniunea Europeană, în special din Lituania și Germania, la prețuri chiar mai mici, între 11 și 13 lei/kg. Începând cu 2025, contingentul preferențial acordat UE pentru zahăr a fost majorat la 9.000 tone pe an fără taxe vamale, ceea ce a facilitat intrarea produselor europene pe piața moldovenească. Situația a determinat chiar și producătorii locali să importe pentru a acoperi cererea internă. Südzucker Moldova a adus în 2024 peste 16 mii tone, iar în 2025 alte 13 mii tone, în mare parte din Serbia.

Un nou jucător, Sugar Bridge SRL, a devenit liderul importurilor în 2025, cu aproape 16 mii tone, 90% provenind din Serbia. În consecință, o parte semnificativă a pieței a fost acoperită cu zahăr importat, inclusiv de către fabricile locale. În fața acestor evoluții, Guvernul a decis să intervină. Începând cu 8 octombrie 2025, pentru o perioadă de 200 de zile, a fost suspendat regimul de liber schimb pentru Serbia, fiind reintroduse taxele vamale: 10% pentru primele 1.000 tone și 75% pentru restul. Măsura are scopul de a reechilibra piața și de a proteja producătorii autohtoni, fără a majora semnificativ prețurile pentru consumatori.

Autoritățile susțin că noile cote de import duty-free din UE și o recoltă mai bună în 2025 vor asigura suficient zahăr pentru piața internă. În 2024, seceta a redus drastic producția locală, la doar 28 mii tone – echivalentul a 30% din necesarul intern. În 2025, condițiile meteo mai favorabile au permis o recoltă mai bună, estimată la 78 mii tone, suficientă pentru a acoperi consumul intern. Cu toate acestea, economistul avertizează că riscurile nu au dispărut.

Ploile și eventualele înghețuri ar putea reduce randamentul sub 40 tone/ha și calitatea sfeclei, afectând producția de zahăr. În aceste condiții, importurile din Uniunea Europeană vor continua să joace un rol important pentru echilibrarea pieței. Iurie Rija consideră că intervenția guvernului a fost inevitabilă și justificată: fără protecție tarifară, industria națională a zahărului risca să fie înlocuită complet de importuri subvenționate, punând în pericol investiții de peste 130 milioane euro și circa 3.000 de locuri de muncă din mediul rural. Totuși, avertizează el, dacă recolta nu va atinge nivelul prognozat, dependența de importuri ar putea reveni, iar echilibrul între protejarea producătorilor și menținerea prețurilor accesibile pentru populație va rămâne o provocare majoră pentru autorități.