India, placa turnantă a petrolului rusesc! Moldova cumpără tot mai multe produse petroliere din țara asiatică

28 Mart. 2024, 09:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Mart. 2024, 09:53 // Actual //  bani.md

În 2023, în Moldova au fost importate 907,9 mii tone de produse petroliere, cu cu 6,6% mai mult decât în ​​2022, arată ANRE. C

ea mai mare pondere cade pe motorina – mai mult de 73,3% din toate produsele petroliere importate. Creșterea se datorează în principal creșterii numărului de vehicule diesel, precum și cererii din Ucraina.

Tradițional, principalul furnizor de produse petroliere pentru Republica Moldova este România, deținând 96,8% din importul benzinei, 68,0% din importul motorinei și 54,2% din importul gazului lichefiat. Geografia țărilor care au furnizat în anul 2023 produse petroliere principale în Republica Moldova, este completată de state precum: India cu 9,3%, Turcia cu 9,4% și Emiratele Arabe Unite cu 4,2% la motorină. La benzină, Bulgaria a furnizat țării noastre 3,2% din totalul importului. Totodată, cantități nesemnificative de motorină au fost importate din Bulgaria 1,9%, Federația Rusă 1,7%, Italia 1,5%, Israel 0,9%, cât și din alte țări care cumulativ dețin o cotă de 2,9%.

Pe parcursul anului 2023 prețul mediu de import la benzină a fluctuat în limitele unui coridor de 200 dolari SUA/tona, atingând valoarea maximală în luna septembrie, care a constituit 1 029,3 dolari SUA/tona sau 18 519,3 lei/tona. Comparativ cu începutul anului, prețul de import din luna septembrie a crescut cu 2 416,50 lei/tona sau 182,3 dolari SUA/tona.

În luna decembrie 2023 s-a înregistrat cel mai mic preț mediu de import al benzinei, acesta fiind de 14 365,6 lei/tona sau 811,4 dolari SUA/tona, cu o descreștere de 10,8% comparativ cu începutul anului. Exprimat în lei moldovenești, prețul de import din luna decembrie s-a micșorat comparativ cu cel din luna ianuarie cu 1 737,2 lei/tona.

În perioada anului 2023 prețul mediu de import al motorinei a înregistrat fluctuații mai accentuate decât la benzină, variind într-un coridor de circa 260 dolari SUA/tona. Ca și în cazul benzinei, din cauza scăderii cursului de schimb al monedei naționale în raport cu dolarul SUA, cea mai mare valoare a importurilor exprimată în lei moldovenești a fost înregistrată în luna ianuarie fiind de 18 693,7 lei/tonă, iar cea mai mare valoare în expresie valutară a fost înregistrată în luna octombrie fiind de 1022,0 dolari SUA/tona.

În luna mai 2023, prețul mediu de import a înregistrat o cotă minimă de 13 543,7 lei/tona sau 759,4 dolari SUA/tona, în scădere cu 27,5% comparativ cu luna ianuarie. Exprimat în lei moldovenești, prețul de import din luna mai s-a micșorat comparativ cu cel din luna ianuarie cu 5150,0 lei/tona.

Începând cu luna iunie, prețul mediu de import al motorinei a înregistrat o creștere constantă,  recuperând valorile înregistrate de la începutul anului, după care a scăzut semnificativ în ultimele două luni ale anului.

Cauzele de bază care au condus la majorarea prețurilor de import atât pentru benzină, cât și pentru motorină, au fost creșterea cererii în regiune, reducerea stocurilor globale comparativ cu anii precedenți, dar și capacitățile tot mai limitate a rafinăriilor în raport cu cererea majorată. În contextul înțelegerilor dintre Arabia Saudită și Federația Rusă privind politicile de reducere voluntară a producției de 1,3 milioane baril/zi până la sfârșitul anului 2023, factor multiplicat și de penuria din Libia, care a închis temporar patru dintre terminalele sale de export de petrol din cauza unei furtuni devastatoare din estul țării, au determinat cotația Platts atât la benzină, cât și la motorină să ajungă la mijlocul lunii septembrie să depășească nivelul de 1000 dolari SUA/tona.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Ian. 2026, 16:52
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Ian. 2026, 16:52 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Constructorul chinez BYD dezvoltă în provincia Henan o fabrică de dimensiuni nemaiîntâlnite, mult peste facilitățile industriale existente, cu scopul de a produce un milion de mașini pe an doar aici, însă această construcție este mai mult decât o unitate de producție. Fabrica a fost deschisă în 2023 și este în proces de extindere.

Imaginile aeriane arată că este vorba despre un oraș în sine, cu hale de producție, dar și infrastructură, blocuri de locuințe, terenuri de fotbal și de tenis, totul fiind proiectat pentru a susține forța de muncă, dar și activitatea non-stop a fabricii. Mii de muncitori deja locuiesc în interiorul facilității, care este un amestec de fabrică și comunitate, scrie The Economic Times.

Mega-fabrica este compusă din opt faze de dezvoltare: 1-4 au fost deja construite, iar 5-8 sunt în proces de construcție, iar când și acestea vor fi gata vor consolida poziția BYD drept constructorul cu cea mai mare unitate de producție de mașini electrice din lume, depășind de peste 10 ori dimensiunea fabricii Tesla din Nevada (11,6 kilometri pătrați).

La finalul proiectului, mega-fabrica BYD din Zhengzhou se va întinde pe aproape 130 de kilometri pătrați – spre exemplu, Bucureștiul se întinde pe 240 de kilometri pătrați.

În prezent, peste 60.000 de oameni lucrează la fabrica din Zhengzhou, însă numărul acestora ar urma să crească pentru că BYD vrea să angajeze încă 200.000 la nivel mondial în următoarele luni. Toate facilitățile de recreere și locuințele construite în interiorul fabricii au ca scop creșterea productivității și fidelizarea angajaților, însă există voci care susțin că o creștere atât de rapidă are riscul să producă un „oraș fantomă” în cazul scăderii cererii de mașini electrice.

BYD a vândut 4,25 de milioane de mașini electrice în 2024, însă fabrica din Zhengzhou este aspru criticată din cauza impactului asupra mediului înconjurător, în timp ce alte persoane o cataloghează pur și simplu ca fiind „urâtă”. Totodată, această fabrică urmărește strategia industrială a Chinei: combină dimensiunea, viteza și ajutorul de stat pentru a-și depăși rivalii. În timp ce Tesla se bazează pe automatizare, BYD pune accent pe capitalul uman, angajând aproape un milion de muncitori. Cu toate astea, adoptarea unui model bazat pe forța de muncă ridică semne de întrebare legate de sustenabilitate, tendința la nivel mondial fiind de automatizare.